(315)

Notă: Trimiterile bibliografice pot fi găsite la adresa:
http://www.miracol.ro/bibliografie.txt




În mișcarea sa electronul gravitează pe orbită în jurul nucleului, fără a putea fi localizat cu precizie. Se știe doar că este undeva pe orbită. Când fizicianul german Werner Heisenberg emitea în 1927 principiul incertitudinii, recunoștea că nu putuse statua destinul electronului. E ca și cum electronul este simultan pretutindeni. Întregul orbital e al său, îl bântuie. Pentru observator, timpul particulei trecut-prezent-viitor este condensat într-unul singur - prezent. Deci observatorul transcende timpul particulei.

Acum, după ce am pătruns în era cosmică, putem practica pe viu principiul incertitudinii enunțat de Heisenberg. Au fost lansați sateliți ai pământului care îl pot înconjura în câteva minute. Satelitul a transcens timpului terestru, deoarece poziția sa nu mai poate fi definită decât în funcție de timpul pământean al celor care l-au lansat sau îi urmăresc zborul, este cuprins în evidențele de la sol, și cu certitudine, bântuie în jurul Pământului.

Incertitudinea poziției electronului, cu care Heisenberg s-a luptat să o comunice savanților vremii, acum pentru sateliți, o pot înțelege și copiii. Localizarea satelitului în timp, a devenit incertă deoarece el trece în câteva minute prin trecut, prezent și viitor. În cinci minute el trece prin ceea ce noi pământenii definim ca azi, ieri și mîine, în funcție de rotația pământului. Poziția satelitului poate fi definită față de țări sau continente, dar numai prin timpul acestora sau prin data calendaristică. Dacă satelitul survolează Japonia trece prin mâine, deasupra României zboară prin azi, iar când este deasupra Mexicului a prins din urmă ziua de ieri. Și asta în câteva minute, deci o poate face de câteva ori pe oră! Dacă viteza de rotație a satelitului ar crește și mai mult, pentru un observator selenar sau extraterestru, timpul acestuia ar fi transcens și am ajunge iarăși în cazul particulelor.

Traseele orbitale pe care se rotesc electronii sau alte particule dirijate de atomiști, sunt diferențiate prin probabilitatea cu care acestea le parcurg, astfel că unele tehnici adecvate de grafie evidențiază densitățile de culoare, proporțional cu frecvența repetare a parcursului. Se obțin astfel reprezentări ale norilor de probabilitate precum cele grupate în fig. 315.1.1.

[228,129] "Este posibil ca electronul să se afle în regiunile luminoase ale acestor nori și improbabil să se afle în zonele întunecate."

Pentru o înțelegere temeinică a problemei, să luăm un exemplu și să construim noi un astfel de parcurs cu distribuție probabilistică. Să facem o reprezentare a unui traseu de rutină pe care îl parcurgem cu frecvență cel puțin zilnică fig.315.2. În zilele lucrătoare la anumite ore, este foarte mare probabilitatea să fim găsiți în trafic pe traseul pe care ne deplasăm de acasă spre serviciu și înapoi, ruta A . În zilele de salariu, conform unei tradiții ancestrale, la traseul obișnuit se adaugă un mic ocol cu băieții la o bere (B). O dată pe lună parcurgem o buclă cu traseul spre teatru (T). Pentru week end avem trei trasee pe care ne place să ne avântăm ca să ne refacem forțele (W1, W2, W3). În fiecare lună facem o vizită scurtă la părinți (P1), (P2). Grosimea buclelor sugerează frecvența cu care le parcurgem. Acum totul e clar, dar dacă cineva ar fi privit doar desenul ar fi fost împosibil să-i deducă adevăratul înțeles.



Străzile și autostrăzile sunt traseele unde poți întâlni, cu cea mai mare probabilitate autovehiculele. Despre cele ce părăsesc traseul cu cea mai mare probabilitate de apariție - carosabilul - chiar se spune că au ieșit în decor. Când intervine și simțul artistic al constructorului, simetriile intersecțiilor, buclelor de racordare și bretelelor autostrăzilor, compun la rândul lor bizarerii, altfel abstracte, fig 315.3.

Tot așa, în aer avioanele circulă pe culoare aeriene invizibile dar precise, iar în subterane trenurile metrourilor orbecăie la nesfârșit pe aceleași trasee.

În această situație se află și fizica cuantică. Deși s-au făcut progrese importante, totuși reușitele în domeniul reprezentărilor grafice complexe, prin care ni se dezvăluie probabilitățile cele mai mari în deplasare a particolelor, rămân dificultăți majore când e vorba de interpretarea lor.

În figura 315.1.2 prezentăm două astfel de ilustrări ce au fost păstrate într-un număr mare, cu mare grijă de învățăturile budiste asiatice, direct de la zei, și pe care culturile noastre moderne, le consideră doar reprezentări abstracte, indescifrabile, cu caracter artistic sau religios, cu origini necunoscute, născute din sufletul sensibil al omului oriental. Cu una sau mai multe axe de simetrie, și de un incontestabil rafinament, aceste reprezentări au fost preluate ca simboluri emblematice ale religiei sau curentelor ideologice, deși nimeni nu le-a înțeles semnificația.




Tot din Asia, dar din timpurile moderne, ni s-a transmis o inegalabilă măiestrie de a întruchipa mesaje, sloganuri, lozinci chiar portretele unor personalități notorii, alcătuite din trupuri omenești. Realizate de regulă în stadioane, piețe sau platouri largi, în fața împăraților sau înalților conducători. Sportivi agili și îndelung antrenați trec din câteva mișcări, pe neobservate, și în timp record, de la formația de defilare în blocuri masive ordonate rectangular, cu alinieri multiple în lungime, lățime și pe diagonale, la desene neașteptate, ce surprind prin mesaj, diversitate și acuratețe. Câteva clipe de dezordine intensă și fiecare trup își găsește un loc nou într-o ordine schimbată. Potențialul de expresie este amplificat de culoarea costumelor, a eșarfelor, a pălăriilor sau a altor accesorii, de fondul muzical sau de jocurile de lumină. Uneori alegoriile se revarsă în tridimensional și se avântă în etaje spre cer. Reușita deplină a acestor structuri de exprimare, trădează aptitudini ancestrale puternice spre meticulozitate, exactitate, tenacitate, forță, abilitate. Noile înfățișări mereu și mereu împrospătate evocă parcă capacitatea inepuizabilă a materiei de a se reorganiza și diversifica sub directa coordonare a spiritului, călăuzitor.

Privite de la înălțimea împerială a conducătorilor, mesajele se aliniază în clasa omagială a respectului și adorației necondiționate a maselor către divinitate sau către reprezentanții săi. La rândul lor conducătorii sunt măguliți de perspicacitatea oamenilor care le-au înțeles dorințele și s-au rostogolit printre firele de gazon într-o textură vegetal-omenească vibrantă.

Dacă tot suntem pe gayon, ar fi un efort prea mare să ne imaginăm că timpul de reorganizare brauniană impus sportivilor, nu ar dura câteva secunde, ci 90 de minute? Și că rezultatul final nu ar fi un cuvânt ridicol scris cu litere din trup de om, ci un rezultat de 4-0 pe tabela de marcaj? Ceea ce nu ar însemna desigur un meci trucat, ci doar un rezultat predeterminat! Neînțelegerea provine atunci când predeterminarea intervine de la un nivel neavenit și se numește aranjament! Dar acesta este alt subiect. Să revenim.

În aceeași clasă de evenimente se înscriu și desenele misterioase prin care o civilizație paralelă, poate cea a creatorilor noștri, încearcă să intre în contact cu mințile noastre omenești. E vorba de așa numitele desene din lanurile de grâu fig. 315.4,5,6 (Rev. Science & vie junior, hors-serie nr.57- iulie 2004). De o acuratețe copleșitoare, mesajul este scris prin impresia tulpinilor de grâu din lanurile ce stau să se pârguiască. Printr-o tehnica pe care nu o înțelegem încă, tulpinițele cerealei sunt culcate la pământ, printr-o telecomanda pe care ele o recepționează și o respectă. Nodurile paielor se înclină docile și strangulează fluxul de viață ce îi vine plantei din sol și din aer fig. 315.6.2. Nu putem lăsa neremarcată contribuția nelipsitelor tornade (295) pe care ne-o mărturisesc paiele de grâu, fig.315,6.3.




Comandată pe neobservate, deci din alt univers de frecvențe, unduirea monotonă a spicelor vii din lanurile de grâu, acceptă rolul foii de hârtie și primește ineditul mesaj. Ceea ce omul nu poate decodifica, firul de grâu înțelege și se lasă îngenuncheat cu deplin respect. Renunțând la menire și la viață, firele de grâu își sacrifică rodul, înainte de treieratul boabelor, și se lasă anagramate în inima mesajului.

Privit de la o distanță convenabilă desenul întruchipează o reprezentare grafică în trei dimensiuni - cu certitudine prea puține - de o perfecțiune inimitabilă, cu numeroase simetrii și detalii, fără urmă de pensulă, laser sau tăvălug. Un mesaj scris prin voința zeilor, pentru noi - mâncătorii de cereale, într-o limbă și cu un instrument viu, necunoscut.

Poate că mesajul vine de la zeul care i-a învățat pe oameni să cultive grâul, care acum poate dorește să ne avertizeze asupra unei schimbări de meniu și a ales această cale, fiindcă ne cunoaște și știe că umblăm numai cu gândul la mâncare. Cine se mai duce să admire o pajiște? Și noi când dorim să fim siguri că mesajul ne va fi citit de cei de acasă, îl scriem pe un bilețel pe care îl așezăm pe masă, la vedere.

(Isaia 28,23) "Plecați-vă urechea, și ascultați glasul meu! Fiți cu luare aminte, și ascultați cuvântul meu! Cel ce ară pentru sămănătură, ară oare necontenit? Necontenit își brăzdează și își grăpează el pămîntul?
Oare după ce a netezit fața pământului, nu aruncă el măzăriche și samănă chimen? Nu pune el grâul în rânduri, orzul într-un loc deosebit, și alacul pe margini? Dumnezeul lui l-a învățat să facă așa, El i-a dat aceste învățături. Măzărichea nu se treieră cu leasa, și roata carului nu trece peste chimen; ci măzărichea se bate cu bățul, și chimenul cu nuiaua. Grâul se bate, dar nu se bate necontenit; împingi peste el roata carului și caii, dar nu-l sfărâmi. Și lucrul acesta vine dela Domnul oștirilor (Adonai n.t.); minunat este planul Lui, și mare este înțelepciunea Lui."


Cu certitudine că desenele au o semnificație pe care nu o putem înțelege deoarece nu cunoaștem procesele din care provin, ca și în cazul desenelor budiste din fig.315.1.2, așa cum cu o sută de ani în urmă nimeni nu ar fi atribuit vreo semnificație rațională desenului intersecției de autostrăzi din fig. 315.3.3.

Desenele găsite pe suprafața lanului de grâu, agroglifele, cum au fost numite, sunt proiecțiile unor procese a căror probabilitați de desfăsurare, nu implică nici particulele elementare, nici automobilele, nici trupurile mlădioase ale sportivilor din stadioane.

Trebuie însă acceptat că astfel de evenimente s-au produs și în timpuri mai vechi. Iată demonstrația: nemulțumiți că pierd mesajele divinității, deoarece lanurile de grâu se degradează odata cu trecerea anotimpului de vară, în semn de slavă, oamenii au mărit durabilitatea fenomenului și l-au transpus în vegetație perenă. În figura 315.7 prezentăm un astfel de model vegetal, un labirint vegetal viu, din lemn câinesc. În plus, îngrijirea lor depășește pasiunea pentru ornamental și se desfășoară cu religiozitatea specifică spațiilor de cult. Nu ni se pare întâmplător că această îndeletnicire horticolă este foarte răspândită tot în Marea Britanie unde sunt înregistrate și cele mai numeroase agroglife!




Uimitoare este însă asemănarea acestor misterioase desene din lanuri de grâu cu mandalele budismului chinez, tibetat sau indian. De o complexitate greu de explicat și înțeles, varietatea mandalelor pare inepuizabilă fig.315.8 și 315.9, dar ne crează sentimentul unei conexiuni subtile cu mesajele din lanuri.

Tot așa, desenul din figura 315.10.1 nu ne-ar comunica nimic semnificativ, dacă nu am ști că este o interferență în condiții determinate de iluminare și proiecție, obținută în procesul de descifrare al genomului uman.

Cu timpul aceste reprezentări ciudate vor fi descifate, și pentru a mai face încă un pas înainte să mai analizăm altele, din aceeași clasă de fenomene.

Planșeta de desen este în acest caz tegumentul și pilozitățile ființelor vii. Pensula este spotul de radiații electromagnetice venite de la Soare și din Univers. În interacțiunea lor cu complexul sistem biologic al ființelor apar desene menite să le delimiteze identitatea, să imortalizeze sau să reflecte procesele pe care le dezvoltă. Materialul de construcție este însăși pielea, în care microrelieful palmelor și al tălpilor configurează amprenta individului, element care îl face unic și inconfundabil, până la inventarea biocipului fig.315.10.2. Desigur diferențele din desene sunt derivate din parametrii de vitalitate specifici fiecărui individ. Dermografia palmară sau plantară, poartă mesajele de funcționalitate ale ființei om, în ansamblul său, reflectând starea sa de sănătate ca un tablou de bord. Nu putem trece peste veriga de legătura cu mandala budista din figura 315.9.12.




Într-o fază biologică a dezvoltării sarcinii, femeia prezintă fenomene cutanate pasagere, specifice, invizibile cu ochiul liber, dar evidențiate prin stereofotografie [239,289] pe care le prezentăm în fig 315.10.3. Ceva a determinat pe Marele Genetician să lase la vedere acest proces, sau manifestarea sa, în cazul zebrei. Desigur cineva a comunicat secretul și oamenilor, dar după un timp sensul s-a pierdut, ca atâtea altele, și astăzi doar unele tradiții populare continuă să-l transmită din generație în generație, ca practică primitivă, sau ritual neînțeles de magie fig. 315.11.1.


Un punct de pornire în descifrarea acestei taine ni-l aferă tot femeia, permanentă sursă de inspirație și extaz. Oferindu-și cu generozitate pielea, ca șevalet razelor de soare, oferă cercetătorilor avizați, un desen pe piele umană pe care îl înțelegem, din toate timpurile, mai ales după ce am adăugat pe lista dependențelor și telefonia mobilă, fig.315.11.2.

În plan spiritual, când probabilitatea de apariție a aceleiași idei crește la valori semnificative, se instalează paranoia, apoi psihozele și inevitabil apar psihopații.

Manifestările de conduită socială cu probabilitatea cea mai mare de desfășurare se derulează, și în timp, realizează adevărate tipologii comportamentale. Numai că pe acestea nu le mai reprezentăm ca trasee bătătorite sau asfaltate, ci ca pe rutine de viață adunate în volume de aforisme: Cine împarte, parte-și face; Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea; Dacă tăceai, filosof rămâneai etc.



Am găsit o referire similară chiar și pentru evenimentele din planul cauzal, care provine direct din gura unui inițiat de sorginte indiană, citat de un esoterist autohton:

[237,172] "Când timpul sosește, cauzele care au fost de mult sădite, încep să dea roade. Totuși aceasta ține în primul rând de voința oamenilor. Niciodată nu există doar o singură posibilitate, dar în cazul evenimentelor putem vorbi despre direcții majore de probabilitate. Adevărata luptă se dă pentru a înclina balanța celei mai mari probabilități, într-un sens sau în altul."

De bună seamă că suntem pe drumul cel bun de vreme ce verigile de legătură cu mandalele budiste, fig.315.8.6; fig.315.9.8. ne conectează direct la fractali Fig.315.12 și la omniprezentele holograme!



Eseu publicat în volumul:

[200] Alexandru Ciobanu, Capcana îngerilor, ed. Miracol, București, noiembrie 2005.