De licurici se lumina pridvorul
Sub orizontul clipelor hoinare ,
Ce șerpuiau ca Luna în decorul
Hotarului de dincolo de Soare .

Din înălțimi , de am jurat credință ,
De licurici ce luminau pridvorul ,
Starea de fapt , împinsă de căință ,
Îmbrățișa în taină creatorul .

Balsamul tămăduitor , izvorul
Spațiului spiritual , în care
De licurici se lumina pridvorul
Lăcașului în chip de sărbătoare .

Sfârșitul întunericului , zorii
De zor anticipează zborul ,
Precum în Cer așa șerpuitorii
De licurici ce luminau pridvorul .