Noi și vechii egipteni

S-a scris mult despre o mare catastrofă; unii au numit-o potop, alții distrugerea Atlantidei. Cert este că geologic s-au întâmplat multe evenimente cu mii și milioane de ani în urmă. A fost o epocă a dezvoltărilor gigantice, finalizată acum 65 de milioane de ani cu dispariția dinozaurilor. Apoi au urmat procesele tehtonice și vulcanice care s-au materializat prin munții de încrețire ce străbat toate continentele. Apoi, în ultimul milion de ani, au fost cel puțin patru ere glaciare, urmate de topiri masive ale ghețarilor.
Moise a „scos” poporul din Egipt, unde trăia cel mai puternic și reprezentativ popor de pe Nil. Cei care au studiat istoria Egiptului au descoperit că locuitorii acestuia erau de origină europeană. Egiptenii erau asemeni celor de pe Pison, Fison sau Dunăre... ca și populația de dincolo de Tigru și Eufrat (azi Iran, Afganistan sau India - despre care istoricii spun că sunt de origine indo-europeană). Acea populație care a invadat la începutul istoriei valea Nilului, poate pentru a se salva, sau din aceeași sete de explorare și dominare care a existat și mai există la multe populații europene, a dus și o concepție cosmogonică cu ea. În limba Germană pentru mort și moarte se folosesc tot și tod. Mihai Eminescu în versurile sale precizează: „La-nceput, pe când ființa nu era, nici neființă,/ Pe când totul era lipsit de viață și voință...”
În română tot înseamnă întreg, iar lumea lui Dumnezeu este TOTUL din care facem și noi parte. În perioada predinastică, deci înainte de 3100 îHr. egiptenii aveau un zeu creator THOT sau TOHT care prin cuvânt a creat o ogdadă de zei alegorici. Aceștia au contribuit la creația soarelui. O altă concepție de la începutul Vechiului regat, deci cam de 5.000 de ani, are la bază creația prin cuvânt; numele zeului este PTAH - care este un întreg din care THOT este voința creatoare... Pt-ah se apropie (dacă intercalăm vocala a, mai ales dacă luăm în considerație că limbile din acea zonă folosesc mai mult consoanele) de cuvântul românesc pat (care are sensul de culcuș, dar și de matcă) și de cel grecesc patos (drum bătut...); există și termenul de patos cu sensul de însuflețire. AKH (a doua parte din PT-AH) este parte a sufletului - considerată forța spirituală supranaturală și era reprezentată de un ibis, pasăre asemănătoare stârcului cenușiu sau”ardea cinerea”, care se leagă de numele și trecutul Ardealului. Ardealul este străjuit de Scaunul Domnului din Călimani, asemănător cu o piramidă cu vârful retezat, ca și vârful Retezat vecin cu vârful Peleaga din masivul Retezat.
Oare nostalgia acestor piramide naturale din Carpați a stat la baza construcțiilor din Egipt?... Secundar la egipteni, tot din timpul primelor dinastii, apare cosmogonia lui KHNUM, care modelează toate formele firii pe roata olarului (conf. Larousse) despre care se pot spune multe... Oare cine și când a început să scrie și să înțeleagă lumea materială și divinul?... La 1 septembrie 2004 noi am aniversat al 7513 An nou (leat) de la facerea lumii noastre. Pe 16 septembrie 2004 începea Șana tova ( un an bun în ebraică, adică Anul nou), care este al 5765-lea de la începutul lumii pentru evrei. La Tărtăria și în alte zone din arealul Carpato-Dunărean s-au descoperit scrieri datate din 5.500 îHr. deci de 7500 de ani, cu aproape două mii de ani înaintea Sumerului. Conform teoriei potopului biblic cam prin 8.000 îHr., deci acum 10.000 de ani s-a produs un cataclism care a făcut populația să emigreze din zona Mării Negre. Așa purtătorii de lumină ai culturii și științei, acei pleistoi bălai, numiți Baal, au dus cu ei o parte din tainele lumii, rămase înscrise cu litere sacre (înțelese doar de ințiați) pe temple și mai târziu în scrierile lui Moise...