agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-08-20 | |
Pe vremuri, în Evul Mediu, medicina era plină de surprize și metode bizare de tratament. Teoretic, se găseau leacuri pentru orice boală. Existau ceaiuri, prafuri ori săruri care ajutau bolnavul cât o frecție la piciorul de lemn, iar pentru ciuma, sifilisul sau lepra care bântuiau în epocă, se recomanda ceai de scoarță de copac sau orice alceva, că tot n-avea efect. Cu toate astea, se obțineau și rezultate spectaculoase. De pildă, metoda luatului de sânge era infailibilă.
Iată cum decurgeau lucrurile. Bolnavul, nu importă ce boală îl chinuia, era agitat, urla de durere, se plângea ba de aia, ba de ailaltă, în fine, deranja lumea! Venea atunci doftoroiul și îi lua un litru de sânge. Și, să vezi, minune mare: omul se liniștea ca prin farmec! Ce-i drept, era mai palid la față, dar ședea liniștit în banca, pardon, în patul lui, nu mai avea pretenții, nu mai făcea scandal. Dacă bolnavul mai dădeau totuși din mâini și din picoare, semnalând cu au și aoleu, că ceva nu-i bine în ce-l privește, tratamentul continua. Felcerul îi mai trăgea o juma’ de litru de sânge și tot așa, până-l potolea pe pacientul recalcitrant. Nu se mai zbătea, nu mai deschidea gura, doar atât, cum v-am spus, că arăta cam rău la față. Politica din bazinul Mării Negre seamănă izbitor cu leacurile medievale. Georgia, un „pacient” cam agitat la început, a încăput pe mâna doftoroaiei Mama Rusie, care i-a luat sânge în câteva rânduri, până a liniștit-o. Nu contează că problemele interne nu s-au rezolvat, ba chiar s-au agravat. Contează că acum Georgia e liniștită. Cam trasă la față, e drept, dar stă cuminte în patul, pardon – banca ei. Condoleeza Rice, o altă felceriță, venită din ălălalt capăt al lumii la căpătâiul suferindului, prescrie ceaiul de scoarță de copac al democrației în doze terapeutice, fără a observa că în Caucaz ciuma (războiului) e boală cronică de câteva secole. Frau Doktor Angela Merkel coboară la Tbilissi din Ambulanța Merțedes, își pune ochelarii, examinează trupul împuținat al Georgiei și exclamă: „Mein Gott!” Apoi, scrie în grabă o rețetă și pleacă. Pacientul ia foaia cu o mână tremurândă și citește, mijind ochii: „musai să intri în NATO, altfel nu te faci bine”. Nicolas Sarkozi, mai pragmatic, după consultări cu Moscova, decide că, după amputarea Abhaziei și a Sud-Osetiei, te poți pune pe picioare și fără... picioare. O compresă rece e de ajuns. După atâția doctori cu nume mari, liderul regional Traian Băsescu își ia în sfârșit inima-n dinți și face un mare turneu, ocolind prin Turcia și Ucraina, până a ajunge la patul de suferință din Caucaz. Nu știm dacă Georgia se va face bine până la urmă, însă am aflat care e leacul urcat cu grijă în avionul prezidențial: o sticlă de frecție „Diana”. Good luck, mister President!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate