Discurs despre Iubire.

Cand iubirea se transforma in ura (sau gelozie sau indiferenta)! Iubirea e o floare rara. Cand o intalnesti e imposibil sa nu o admiri, e imposibil sa nu fi sedus de frumusetea si gingasia ei. Tentatia cea mai mare e aceea ca vrei sa o posezi, sa fie numai a ta. Cu timpul se intampla sa intalnesti persoane pe care crezi sau esti intr-u totul convins ca le iubesti si atunci indentifici iubirea cu persoana. Numai ca noi oamenii tebuie sa invatam faptul ca fiinta nu poate fi niciodata posedata. Nu poti avea un om ca si cum ai avea o casa sau un caine. Cand iubesti cu adevarat pe cineva trebuie sa-l lasi liber. Va fi neceasar sa exersezi si sa vezi daca esti capabil sa-l/0 iubesti chiar si atunci cand el/ea iti este infidel, cand el/ea nu mai are capacitatea sa te iubeasca. Iubirea cere sacrificiu, fara sacrificiu nu putem vorbi despre ac. floare. Cristos insusi si-a aratat iubirea fata de oameni prin sacrificul Crucii. O cauti prin munti, o explorezi prin pesteri, urci spre inaltimi pentru a o vedea, (o cercetezi in tine insuti) Omul este in cautarea iubirii toata viata.
Iubirea cere totdeuana semne concrete, cuvintele sunt reci si superficiale daca nu ar fi confirmate prin fapte. Asta deoarece faptele ar putea demasca nesinceritatea unei persoane. Poti arata cuiva afectivitatea, il poti convinge dincolo de cuvinte si anume prin atitudine. Contrariul iubirii este ura. De cele mai multe ori noi oamenii ne dorim sa fim iubiti, apreciati, stimati. „Iubeste si fa ce vrei” daca ai timp.