Impresii de la Poiana Brasov
(21-27.12.2003)

I. NATURA

Zapada ascunde cu frumusetea si cu grosimea ei, cum ascunde si frumusetea femeii, multe piedici.

Incercarea de a patrunde in frumusetea naturii e imposibila. Am incercat sa ma includ admirand. Frumusetea brazilor si a muntilor este a brazilor si a muntilor. Degeaba lasarea in voie si contemplarea. Ramane o catime de sine de care nu se poate detasa nimeni.

La plecarea de pe munte am revenit ritualic aproape, la aceeasi idee. De a ma bucura privind. Aveam soare si liniste si aceea curgere lenesa a timpului. Si odihna unei coborari de pe Postavarul. Am infipt betele in zapada povarnisului tacut si am asteptat trecerea schiorilor din spate. Dar acea catime din mine pe care o simt permanent m-a distras prea mult.

Mai degraba se poate re-trai prin amintire. Chemarea acelui sentiment pare mai profunda decat la fata locului si in momentul precis al acelei zile. Acum adaug acelor imagini o lumina aproape magica strecurata atunci de pe zapada, in suflet.

Omul ramane din acest motiv pentru totdeauna singur. Si cand e cu cea mai draga fiinta se trezeste intrebandu-se in sine : ce caut eu aici ?
Si cand este in culcusul sau, cu mirosul si cu firele de par cazute de pe propriul trup se trezeste uneori intrebandu-se : ce caut eu aici ?
Aceasta intrebare cere a sti o ultima adresa a fiintei, un loc in care nu se mai poate nedumiri.

Accesul spre cealalta persoana este limitat din simpla si fireasca stare de sine. Natura nu ne atrage ci ne include. Acesta includere ne face sa ne simtim atrasi. Intre oameni atractia este cea care ne aduce la tendinta de includere reciproca. Relatia aceasta noi o numim dorinta.

Dorinta este de cele mai multe ori cea care pune la cale lucrurile dar nu le si termina. Infaptuirile datorate dorintei se produc de rusinea de a nu ne opri. Si efortul iubirii si al contopirii trupurilor are o oprire datorata implinirii dorintei si apoi o continuare din nevoia unei incheieri normale. Iubirea incepe, placerea continua si normalitatea sfarseste.

Frumusetea femeii pe o partie de schi e superioara celei de pe malul marii. Aici frumusetea e ascunsa de echipament dar are un adaus esential : priceperea.