Dialectic, femeie si metafizic

Cea mai indaratnica relatie din univers, mai amara decat cea dintre planete sau stelele galaxiilor este cea dintre barbat si femeie. Sa nu fi spus mai amara ci mai deosebita, complexa, complicata sau sofisticata ar fi parut mai analitic dar parca termenele stiintifice corespund mai bine masinilor. Peste oameni se suprapun cuvinte ca dureros, placut, sincer, indaratnic si amar.

Farmecul si in acelasi timp grotescul relatiei lor este redus la atingerea celor doua bucati de carne anume create pentru asta. Cu nici o deosebire de intregul regn viu si carnos. Asa pare la prima vedere si totusi de zeci de mii de ani se canta in atatea feluri povestea de dinaintea si de dupa acea atingere.

Psihologia moderna este fondata pe recunoasterea obsesiei sexuale, de la forma normala la cea exagerata sau lipsita cu totul. Pare a fi un prim pas de demagogizare mondiala. Ce culme ajunge omul in epoca sa moderna daca toate cate sunt pe lume sunt basme pentru ultimul sau gand, cu cine si cum se va impreuna el ?

Epocile istorice s-au deosebit intre ele dupa modul cum au stiut sa ascunda contactele umede ale omului. Chiar termenul de umed chinuie pudoarea societatilor umane, denumita in trepte conceptuale : etica si morala. Paravane traditionale, religioase sau politice, s-au pus in fata ochilor celorlalti, in spatele carora femeia si barbatul, goi si tacuti, isi amesteca trupurile, uitand de lumea din care vin si in care se vor intoarce.

Societatea avansata va fi cea in care cultul pentru puctul sau sublim, cel al impreunarii, va fi institutionalizat in termeni care acum sunt inca nedescoperiti. Uneori vedem emisiuni cu triburi primitive in care abordarea sexului este publica si sincera in totalitate. Si ne miram crezand ca ei abea invata lumea. In realitate sunt intr-un punct al evolutiei pe care nu e sigur ca il va mai ajunge societatea moderna.

Totul se banalizeaza daca, in timp ce urmarim discursul presedintelui, ne gandim ca el sufera din pricina ca nu este multumit de viata sa sexuala. Deciziile lui, si ce vom avea noi de pe urma lor, sunt dependente de asta. Trebuintele lui sunt toate implinite- are adapost , mancare, este bogat chiar, este cultivat, are recunoasterea valorii lui, este imbibat de spirit si de patriotism, crede in valori morale innalte si totusi trupul lui il chinuie. El stie ca viata lui e ireversibila, cel putin pe pamant, si in vreme ce el se ofileste, trupurile unor fete tinere imbobocesc.

Generatiile tinere ale unei specii care imbatraneste sunt cele ce imping din spate trecerea timpului. Unele sisteme, ca urmare, au inventat haremul, altele pandesc cu sadism democratic chinurile conducatorilor. Oricum filozofia inca e timida in a discuta deschis despre asta.
Nevoia haremului este parca mai sincera, chiar daca poate fi contestata.

Ideea de la care a plecat acest text inca nu incape sa fie spusa din cauza celor de mai sus, conexe si implicate. Tot ce am spus pana acum se indoaie de la o simpla intrebare. Doar trupul conteaza si atingerea lui ? Nu exista in oameni ratiune si inainte de toate sentiment? Daca am fi duri si realisti, repede am spune ca aceste doua zorzoane cu care se lauda oamenii sunt utopii idealiste, valabile doar ca pricipii calauzitoare. Demonstratia existentei si a inexistentei lor se gaseste in fiecare dintre noi zi de zi.
( insa)

Avand trupul unei femei, dupa un timp barbatul va dori si gandul ei, si va muri daca nu il va avea. Jumatate din dramele lumii au aceasta tema. Avand gandurile unei femei, dupa un timp barbatul va voi si trupul ei si va muri daca nu il va avea. Cealalta jumatate din dramele lumii au aceasta tema. Femeia este si ea supusa acestei idei.

Femeia nu poate fi desprinsa in doua dorinte, sufletul si trupul ei au aceeasi masura. Se spune ca imaginea si sunetul adica informatia, este suficienta substantei, ca atingrea trupului si asa nu face decat sa declanseze simple impulsuri. Iubirile pe internet nu vor putea abandona trupurile oamenilor.

Nu vad un loc mai bun in Univers, in care sa fi ascuns Dumnezeu o impletitura mai maiastra intre dialectic si metafizic, dacat in femeie. Trupul ei ramane locul de intalnire al timpului, cu spiritul si cu substanta, legate prin durere si veselie. Poate par cuvinte prea mari si prea categoric rostite, dar poarta de intrare in lume este si va ramane trupul si gandul femeii.