agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-10 | |
cântec de pierdut legătura cu lumea reală
o fată cu cap de vulpe cu părul mov cu nasul lung a scris pe zidul de la școala publică shantih shantih a scris cu pastelcolor galben "îngerul Gabriel rage ca un miel" Peter Gabriel cântă The Silent Sun cele zece porunci sunt zece coduri prin care țiuitul nebuniei nu se mai aude și mai sunt zece numere de telefon desenate într-un penis ca-ntr-o cochilie de numulit deasupra de tot ea a scris numărul de mobil al soției directorului motivând că The Lamb Lies Down On Broadway cu respirația ei de statuie ridicată în ginecopatio - ul dintre femeie și fată, eleva cu cap de vulpe cu părul mov cu nasul lung și-a târât anxietatea în lesă pe zidul de la școala publică ca pe o haită de lupi ce sfâșie hălcile tradiției salivând shantih shantih la mai bine de un an de la absolvirea cursurilor școlii publice shantih shantih fata cu cap de vulpe cu părul mov cu nasul lung și-a început cariera de star rock cântând pe sub toate zidurile din oraș că îngerul Gabriel era un heruvim autoerotic și că scria plângând și că cele zece porunci sunt de fapt cele zece flori cu care Eva își drapa pubisul shantih shantih fata cu cap de vulpe cu părul mov cu nasul lung descânta tot ce zidurile scoteau la iveală în zori ca pe niște limbi cu care felina noapte își curăța tacticoasă blana - concertele fetei au coborît în stradă chipurile șiroind de remembrări impudice ale orășenilor - consiliul local a decis să dărâme zidurile producătoare de o sublimă muzică subversivă școala publică a dat faliment orașul a dat faliment soția directorului a dat faliment nimicul a dat faliment oamenii s-au mutat din corturi în idei pe care le agățau de crengile lunii cum coliviile din care papagalii gângăvesc imnuri shantih shantih, în timp ce eu, cu adolescența cât un rucsac pentru un singur omoplat, am ales logica anamorfotică de pierdut legătura cu lumea reală și dusă am fost *** Blog Angela Furtuna
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate