Fortuna

Bratele tale frang moartea, caldura ta da suflu nou,
Renasc pe pielea fina, trec printre franturi din mine,
Apoi adorm. Visul ma lasa in continuitate,
Langa tine. Momentul pierdut se plimba, se uita.
Ma vede si incolteste…trecutul. Surad. Ochii
Ii atintesc spre tine. Privirile se contopesc, si
Un vuiet partinitor alunga amintirea.
Razele se preumbla pe trupurile noastre,
Jucandu-se cu ingeniozitatea clipei,
Iar palmele se unesc sub un juramant
Suprem: IUBIREA!
Pasul ce il vom face pe acelasi drum ne vrea
Asa cum suntem, un el si o ea, o singura
Imperfectiune. Calea ne cheama sa ne
Imbatam simturile in razele ei, sa
Nastem nevazutul, sa sustinem clipa.
Impreuna alergam sub bolta fericirii,
Mana in mana soptim nebunia. Dincolo
De noi e copilaria ce am lasat-o in urma,
Ce o traim unul in ochii celuilalt. Iar
Inimile noastre se simt dintotdeauna si pentru
Totdeauna: DIN DRAGOSTE!