agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 617 .



Un semn din cer
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [LexUnderworld ]

2005-03-08  |     | 



Noaptea isi face aparitia , bautura isi face efectul , padurea incepe sa se “ miste “ . Este luna plina , iar noi stam la un foc in apropiere de Brasov . Parca se apropie un zambet din cer sau cred ca am baut prea mult . Nu , chiar vad un zambet cum se aproprie ( am innebunit ) . Cred ca mi-e atat de dor de ea incat delirez . Nu mi-e dor de ea fizic caci o vad in fiecare zi . Mi-e dor de acea personalitate a ei din prima zi , de sarutul ei din prima zi , de felu in care ma strangea in brate. Imi indrept privirea spre acel zambet ce venea dintr-un cer negru de durere ... de ce acea durere este atat de reala ? O simt in fiecare zi . Doamne chiar sunt dus ... mai bine mai dau o gura de coniac pe gat ... si iarasi imi indrept gandul spre ea . Imi e atat de dor de ea incat o simt langa mine , simt cum paseste in urma mea , simt rasuflarea ei peste a mea , incep chiar sa-I simt si buzele peste ale mele ... gata nu mai beau !!! Destul !!! Dar degeaba . Simt cum sfarsitul se aprprie si nu stiu daca ii voi face fata . Simt cum o farama din sufletul meu si-a facut bagajul si vrea sa plece , simt cum realitatea se transforma iarasi in vise si cum indoielile si sperantele scapa din cutia pandorei , dar mai presus de toate simt cum incep lacrimile sa se lase pe obrajii mei . Acum imi dau seama de cat de mult o iubesc , cand o simt cum se indeparteaza de mine . E adevarata zicala : Incepe sa-ti fie dor de cei din jur atunci cand ei nu mai sunt , si stiu ca o sa ma paraseasca deoarece dupa cum a spus si ea : “ Totul are un sfarsit “ . Totul este pierdut . “ Ba nu , totul nu este pierdut “ . Hah , ce , cine ? Iar incep sa-mi imaginez lucruri . Aaaaa ... e zambetul . Dar cum sa nu fie pierudut ? Totul sta pe muchie de cutit . “ Lipseste increderea “ , si dupa aceea si-a luat zborul . “ Lipseste increderea “ ... hmm ... oare ? ( sigur ) . A plecat si s-a intors inapoi in acel cer negru de durere care a devenit deodata albastru . Ce ? E dimineata ? ( asa pare ) . Vine Andrei si ma ia sa mergem sa prindem trenul . “ Lipseste increderea “ ... ma tot bantuie acest gand si nu stiu la ce s-a referit .
Inca o enigma pe care sper ca timpul sa o rezolve .

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!