Am fost atât de încântată când am postat prima oară aici, că nu vă puteți imagina. Eram un copil de 14 ani care-și punea gândurile pe masă, fără trucuri, fără să aibe habar de nivele, steluțe, orgolii....Am acumulat experiență aici, și de foarte multe ori am găsit POEZIE...MODESTIE..MATURITATE, și voi păstra cu mine câte o fărâmă din tot ce a fost frumos aici.Acum realizez că a fost benefic pentru mine, o adevarată experiență .M-a pregătit intr-un fel pentru multe situații viitoare. În ultimul timp , însă, am strâns poate prea multă tristețe, și nu mă interesează de cei care vor râde spunând ca sunt o proastă, luând în serios lucrurile virtuale.Pentru mine toți ați fost adevărați , oameni ca și mine, la fel de adevărați ca bucuria mea , sau ca tristețea mea.Nu sunt tristă numai vis-a-vis de mine, e vorba de multi care sunt pe nedrept umiliți.Poate e mai bine să-mi văd de altele un timp și dacă mi s-o face tare dor de voi ...cine știe? Poate o să mai am curajul să-mi pun sufletul pe masă , din nou , fără să mă doară.