agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-06 | | Si-am pictat cu dalta in inima panzei O poveste veche, veche de demult! Se facea ca vad, chiar in zborul gazei Un fulger din voia de-al cui glas ascult! Si-n lumina serii, perii de otel Scrijeleau pe panza o lumina calda Ce sarea in aschii, fara nici un tel... Si-apare o fata, doar cu trei mioare Cautand izvorul mic si susurand... Insa-n apa rece, Durerea nu-i trece! Inima-i pulseaza, iia-n-sus treasalta si pieptul o doare Si-n linistea serii, plange suspinand. Pensula-i prea mica, dalta mult prea grea Ca sa sape-n panza asta soarta rea... Cerul se-nfioara, val facut de hohot, Iarba se ridica, apa tace-n sopot... Ca plange mandruta, plina de obida Gandind ca rusinea-i, e de-acum in tinda! Adapandu-si turma, ar vrea sa se-nece! Dar izvoru-n moarte n-are cum o trece... Ar vrea ca pamantu-n jos sa se despice, Ca sa-ngroape acolo ale vietii spice! Soarele apune, prea majestuos Fara sa pricepa drama cea din jos... Stau si sap in panza, ma asud de truda Totul se iveste si luceste-n umbra... O oita zbiara, alta se repede Iarba se apleaca, vantul nici n-o vede... Fata-n cer priveste si boscorodeste: "Tata din lumina, mama din pamant! Voi sa imi fiti martori la ast juramant: Am gresit cu gandu' si-am gresit cu fapta N-am stiut ca proasta, ca mi-am ales soarta! Am iubit curata, cu gand luminos Si-am ajuns de-acuma, printre cei de jos... N-am fost inselata, dar am vrut prea mult Mi-am vazut prostia si n-am vrut s-ascult! Cand a mea mamuca, mi-a zis ca nu-i bine, Eu visam ca Badea va muri cu mine... Credeam ca iubirea, cea adevarata Nu e doar o vorba si m-am dat lui toata... Dar eu n-am avere, n-am pamant nici bani Nici vreo batatura plina de curcani! Iar acum aicea, eu ma rup de plans Pentru c-am fost toanta si-am ajuns de ras... Tata, mama... Azi va jur aici, Ca voi fi vicleana, ca voi fi arici... Nu mai am onoare, nu mai am ce pierde Si-asa o sa fie cat ii bradu' verde! Oi strange avere, oi fi instarita Si-oi schimba cu mintea, inima-npietrita! Si cand m-oi intoarce, pe-un car plin cu bani Or veni cu totii sa-mi ureze ani..." Dalta mi se franse, pensula se rupse! Si din tot tabloul, asta care fuse Gaura din panza, imi rade in nas! Cum sa pictezi viata, intr-un singur ceas?! ................................................
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate