Pană la bani mai am cateva zile, si ulei aproape de loc... Trebuie să aprind candela, să mai sparg intunericul fantomelor ce mă tot bantuie, fără să-mi poată comunica rostul deranjului reciproc... Nu-s zdravănă, ar zice acei care m-ar auzi, era un om căruia ii puteam destăinui asemenea intamplări...s-a pus pe dormit si m-a lăsat intrebărilor fără răspunsuri, mirărilor la limita convingerii că sigur o iau razna pe coclauri de negură...
S-au sfarsit visele premonitive, cu lacrimi in ochi m-am rugat vreme indelungată să nu mai visez viitorul, la ce bun dacă stiu si nu pot schimba nimic? La ce bun să trăiesc in vis spaimele pe care apoi le intalnesc aievea in realitate? Si ruga mi-a fost ascultată... Nci măcar nu dormeam tot timpul in acele scăpărări premonitive... ajunsesem să-mi fie teamă să si clipesc... Mi-era teamă de filmele derulate cu repeziciune de intamplări neintamplate, ce aveau să se intample la limită de ore sau două trei zile...
Si acum iar... altfel de data aceasta... fără vise, obiecte ce se miscă, fenomene la limita bizarului... pe care le pun in seama firescului, se mai aseaza pamantul, se mai tasează blocul, mai greu e, cand vizibil imi simt cate-o suviță de păr rearănjată pe umeri, si-s geamurile inchise, si nu bate vantul... Nici cu ai mei nu discut despre perceptiile astea, numai că, de curand venind de la servici, lăsandu-mi geanta pe un scaun la intrare, stand la masă cu fiul meu, am rămas cu privirea blocată pe toarta gentii ce se misca intr-un balans de neexplicat.
"Ce nu te-ai obisnuit cu fantoma noastră?"
"Tu nu esti zdravăn? Ce băzmesti acolo, intreb si eu ca să-mi ascund mie, spaimele.."
"E umbra unui călugăr, ce tot se plimbă pe aici, tu n-ai văzut că in fiecare noapte scot calculatorul din priză, fiindcă am observat că-i place să mă sacaie pornindu-l mereu?"
"Hai, doar stii ca sunt programe care deschid calculatoare de la distanță...nu mă lua cu prostii din astea... nu te lăsa dus de val..."
"Am scos optiunea asta din meniu, am parolă, si totusi... si o avea fantoma mea puteri, dar incă nu poate băga toate cablurile la loc in priză... să vezi cum face pisica cand vine fantoma, mi se urcă in cap si incepe să mă mangaie ca să mă trezesc s-o vad si eu... asa că, si dumneai doarme pe hol in ultima vreme."
"Visezi, cine stie ce fenemone electromagnetice sunt, nu cred ce spui... "
"Stii ca si prietenul meu vede fantoma asta cand vine seara la noi, numai tu nu vrei s-o vezi, desi o simti..."
Nu stiu pe cine incercam eu să conving, prietena mea, cea care a avut si ea ocazia să vadă cateva din aceste fenomene, s-a mutat in altă localitate... nu ne mai vizitam....cert e că nu prea am cu cine sta de vorbă pe acest subiect, mai aprind candela, mai tămaiez, si cred in continuare că diverse fenomene cat se poate de normale, pe care nu le cunosc se derulează urmand legi fizico-chimice de reasezare sau chiar de transformare a energiilor in materie palpabilă, senzorială, optică, iluzorie...
Sau poate psihicul meu e la limita dintre constient si subconstient, si acest psihic despre care in genere nu se stie mare lucru, e un psihic colectiv, din moment ce astfel de fenomene sunt percepute de subiecti diferiti, fără a avea o legătură (genetic-senzorială)ci doar o legătură afectiv senzorială (ca in cazul prietenilor, rudelor mai indepărtate) ce s-au mirat vizibil, observand aceste lucruri inexplicabile, uneori si la ceas de aprigă lumină.