agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-12 | |
azi veneam spre casa prin parc. si am vazut o masina de la primarie cum scoteau o banca. nu era orice banca. era banca pe care am sarutat-o pe ea prima data. poate ca pentru ei era o banca oarecare. dar pentru mine banca aia e importanta. e ca o scrisoare. e ca o floare uscata pastrata intr-un jurnal vechi. si nu o pot lua. pentru ca sunt amintirile noastre. sunt locuri si obiecte care nu au valoare materiala dar... au acea valoare sentimentala. si poate ca un copac o sa fie muuuuult timp doar un copac pana se vor saruta sub el doi indragostiti, si apoi isi vor jura dragoste eterna. si atunci va inceta sa fie numai un copac. va deveni ceva mai mult pentru ca de una din crengile lui e atarnata o amintire. la fel si cu o foaie de hartie. la fel si cu un pod sau orice alt lucru nesemnificativ in care se investesc sentimente sau care devine martorul unor intamplari... si atunci va deveni mult mai mult... va avea un fel de suflet... si asa va ramane. la fel si banca mea. as vrea sa o cumpar. as vrea sa o am, e amintirea mea, dar sunt fiarele si lemnul lor. deci au autoritate. dar imi vreau amintirea. au sa puna alta banca, mult mai frumoasa, mai mare, mai buna. dar pe aia nu ne vom fi sarutat noi. aia va fi amintirea altor oameni. si lor le va parea rau cand banca va fi inlocuita. e acelasi lucru...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate