|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Apoi reîncepe forfota obișnuită
￭ soare de sticlă
￭ sunt în corpul meu
￭ biserica trupului
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
POETUL
personale [ Gânduri ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Dumitru Cantea [dum ]
2002-01-26
| |
POETUL
Cât de umbriți
Rămân ochii poetului
Atunci când toți sunt fericiți
Nu mai există bietul.
Cât de-nfundați
Ochii poetului
Devin curați
Ca taina pieptului.
Câtă lumină
Văd în fundul beciului,
Dar e străină,
Și nu-nțelege inima poetului.
Cât am călcat în univers...
Un pas un vers, un pas un vers,
Un pas un mort, alt pas alt mort
Ne duce-n spate ca pe-un mort.
Câtă lumină e afară,...
Și cât e de superb să-ți cadă
Nisipul pe ochi, să-ți simți întreg trupul,
Nu va ști nicicând poetul.
25ianuarie,2002.Ch.
 |
|
|
|
