In lumea asta oamenii mor striviti de vise ! A aspira la ceva in viata sau macar a incepe sa-ti doresti - iata primul pas spre nefericire . Si cati nu i-au cazut prada ! Mai ales in preajma sarbatorilor , cand toti isi doresc multe si mult , aici apare cel mai amenintator spectrul nefericirii . Bineinteles , pentru noi ,cei care gandim .
Toamna are un orgoliu pe care Iarna , in toata grandilocventa ei , nu-l va intelege niciodata . Ea lasa urme atat de adanci si de nesterse , incat exista prime zapezi ce cad sub forma de regret . Granita dintre toamna si iarna constituie ea insasi un anotimp , pe care numai noi , handicapatii , nefericitii iesiti de sub plapuma normalitatii convergente nulului , il putem percepe .
Iarna , mai cu seama in preajma sarbatorilor , ma mistuie si mai mult sentimentul ca Dirijorul si-a scapat bagheta pe jos , iar orchestra s-a metamorfozat intr-un ansamblu de oarbe instrumente chinuite . Fiecare canta pentru sine , dorindu-si absurditatea de a suna distinct intr-o simfonie ce se vrea a mai fi lucida . Cata absurditate !

Teribila arma a aparentelor : zambetul .

In valtoarea si tumultul sarbatorilor de iarna , merita sa faci un experiment.
Du-te in mijlocul lor , in clocotul viermilor cu fete ciudate , in piete , pe strazi , pe trotuare , in miezul mucegait al populatiei . Ramai nemiscata si incearca , privind fix , sa cuprinzi cat mai multe fete . Vei observa ca toate pulseaza . Iar acum de sarbatori , ele pulseaza cel mai repede .
Figurile impietrite , ursuze pana la ridicol , aberatiile alea miscatoare , acele sculpturi naive in sapun de casa , zamislite parca de un sculptor mult prea grabit pentru detalii , arhitect de profesie , toata degringolada aia de nuluri , de electroni in cautarea atomului cuvenit , brusc incepe sa zambeasca !
Nu toti odata , ci pe rand ! Haotic , fara nici o regula , dar cel mai suparator , fara nici un motiv .
Te vei trezi , draga mea , intr-o mare pulsatorie , in care trecerea de la fetele sterse si anoste la rictusurile aruncate parca cu mistria pe fetele lor , la zambetele astea reci , false , ridicole , pana la urechi si dincolo de conturul fetei , cu multi dinti si vice versa , se produce atat de repede , incat vei fi dezgustata si ametita in acelasi timp . Le vei simti vremelnicia in coaste . Te vei intreba ce sunt si mai ales de ce ? Ei bine , insasi lipsa motivului , adica intreaga lor existenta - sau nonexistenta - accidentala , deranjeaza ochiul si jigneste spiritul .