Mulți cred că știu multe, că numai ei știu, că doar ei au soluții pentru toate în viață. Am afirmat de multe ori că în procesul de cunoaștere noi nici nu știm ce trebuie să știm, iar ceea ce chiar credem că știm este departe de totalitatea elementelor care ar fi adevărul pur. Am fost întotdeauna fascinat de frânturile despre adevăr și am căutat cu respect căi în unele experiențe sau cercetări.
Corpul material îl considerăm comoara noastră, vrem să trăim mult, să fim foarte sănătoși, dar puțini caută căile care ar putea să ne ajute la realizarea dorințelor noastre, iar când aud că o soluție ar fi să dea ceva nu mai acceptă conversația.
Corpul nostru material, dacă este sănătos, ne dă posibilitatea de a ne simți bine și să ne ducem zilele fără prea mari probleme. Dacă apare o boală corpul material este cuprins de o durere, care începe să lucreze în noi și mai mult sau mai puțin ne dereglează organismul.
O variantă de luptă cu aceste dereglări ar fi încărcarea energetică care să ne aducă puteri care să înlăture durerea și să ne refacă corpul.
În continuare aș aborda o altă cale de aducere a bucuriilor în corpul uman, aceasta este ascunsă în corpul emoțional, acel corp care ascunde iubirea, iubirea care nu este o invenție poetică ci pur și simplu este o pare din noi.
Durerea iubirii este teama, atunci când iubirea se transformă mai mult sau mai puțin în teamă devenim pedepsiți eterni și căile de acces la bucurie sunt din ce în ce mai înguste.
Iubire este amabilă, teama nu. Iubirea este necondiționată, teama este plină de condiții. Generozitatea, libertatea și iubirea dau o iubire fară sfârșit. Iubirea este acțiune continuă, teama te ține pe loc, îți mănâncă zilele fără rost în viață.Fericirea este o iubire continuă în plină acțiune.
Iubirea este complet responsabilă, teama evită responsabilitatea. Iubirea se bazează pe respect reciproc, teama nu respectă pe nimeni. Egoismul, controlul și teama distruge orice relație.
Iubirea între oameni ar insemna respect reciproc, dar din păcate una dintre marile noastre defecte este că suntem nerecunscători atât pentru cei care îi considerăm dragi nouă, atât pentru cel care prin iubire îti face un bine, dar și pentru cel care ne dă viața, ne ține lângă floarea iubirii și ne dă de înțeles că totul e simplu, dar nu știm să înțelegem.
Am convingerea că odată când oameni vor înțelege că teama e plină de așteptări, iar iubirea nu, atunci vindecarea corpului emoțional se va face și prin poezie, sau poate numai prin poezie dacă noi vom lăsa acest medicament celor care vor spune odată că am avut dreptate azi.