Vroiam o clipă de singurătate,
Să redescoper ce iubeam în toate,
Să mă luminez cu un răsărit.
Și aș fi spus că totu-i o minune.
Dar ce păcat!
N-aveam cui spune.
N-aveam cui da bucuria
de afară ce mă înconjura.
Am adunat-o în mine
Pâna a început să doară.
Mă-ntreb cum de se poate.