Pe toate colinele
Pe Iisus Nazarineanul
Îl urmau mulțimile.
Și ca Unul, ce mare putere avea
Din multa Sa dragoste
Îi tămăduia, îi binecuvânta
Și-i învăța:

- Căci vă spun vouă:
Că de nu va prisosi
Dreptatea voastră
Mai mult decât a cărturarilor
Și a fariseilor
Nu veți intra
În Împărăția Cerurilor!

Și vă mai spun:
Iubiți și binecuvântați
Pe cei ce vă urăsc
Și rugați-vă pentru cei
Ce vă vatămă și vă prigonesc
Ca să fiți fiii
Tatălui Ceresc!

Legea s-o păziți
Să vă sfințiți!
Voi să fiți desăvârșiți!
Și unii cu alții
Precum Tatăl vă iubeste
Așa și voi să vă iubiți!

Grijă să nu duceți:
Ce veți bea
Ce veți mânca
Și cu ce vă veți îmbrăca?!...
Azi, îmbrăcând o haină nouă
De la Tatăl vostru
Toate vi se va da vouă!!!...

Le vorbea numai în pilde:
Nu dați câinilor, cele sfinte!
Nici să aruncați
Mărgăritarele
În gurile porcilor
Să le calce cu picioarele
Și întorcându-se înapoi
Vă va sfâșia pe voi !!!...

Pe Fica lui Iair,
Leprosul,Sutasul,
Demonizatul, Slăbănogul,
Orbi și muți și șchiopi,
Îi învia, îi tămăduia.
Cu trei pești și două pâini
Pe munte, mii de oameni sătura!

Din munte coborând
Iisus, în corabie a intrat.
Ucenicii L-au urmat
Obosit fiind, a adormit.
Furtună mare pe cer s-a ridicat.
Înspăimântați de uriașele valuri
Ucenicii L-au deșteptat:

- Învățătorule, scapă-ne că pierim!
Iisus s-a trezit
Marea a certat cu ușurință,
Mustrând și ucenicii
Pentru puțina lor credință!!!...

Ucenicii profund s-au mirat:
- Cine este Acesta
Că și marea și vânturile
De El a ascultat?!...
Dar a aflat
Pe Dumnezeu Cuvântul.
Vestindu-L, astfel
În tot pământul.

Lângă ceilalți Apostoli
A mai urmat: Filip și Bartolomeu
Toma Necredinciosul și Matei
Iacov și Levi, Simon Cananeul
Și cu Iuda Iscarioteanul.

I-a binecuvântat, trimițându-i
Printre neamuri, povățuindu-i:
- Tămăduiți pe cei neputincioși
Înviați pe cei morți

Pe leproși curățați
De demoni să-i scăpați
Aur si argint în cingătoarele voastre
Vedeți, să nu purtați.

Eu vă trimit pe voi
Ca pe niște oi
În mijlocul lupilor
Și cine vă primeste pe voi
Pe Mine mă primește
Iar cine vă disprețuiește
Pe mine Mă nesocotește!!!...

Din Iconomia Divină
Semănătorul, Dumnezeu
Pe ogorul Său
A presărat sămânță bună.
Dar, căzând între spini înțepători
Și pălămidă.
A ieșit multă neghină.

- Ne dai voie Doamne
S-o smulgem din rădăcină?
- Nu că s-ar vătăma împreună
Și grâul și neghina
Le lăsăm la urmă!!!...


Meditație:

Doamne, Dumnezeul meu
Neghina din grâu sunt eu.
Tu, azi, mi-ai dat un semn
O mare șansă, un îndemn.

Demonizatul, odată eliberat
voia să Te urmeze neîncetat
Dar eu nu Te vreau pe Tine
Vreau doar să îmulțești
Ca pe muntele sfânt
Peștele cu pâine.

Sunt profund dezamăgit
De întunericul profețit.
De orbirea sufletească
Ce din primejdia morții
Din robia păcatului
Vrea să mă trezească.

Pe plan moral,
Reflectând impresiile
E o concepție greșită
Să susțin afirmațiile
Că, o „Ușă” stă deschisă-n Univers
Ca un far după care
Va trebui să mă călăuzesc.

E inadmisibil
Suntem în „era năucitoare”
Cum să mai pot „Ieșii”
Din tentația pătimasă.
Din tortura lumii.
Această afirmație
Sunt, doar, niște „iluzii’.

Goana după marea putere
Mândria, intriga și ura
Minciuna, desfrâul, arginții
Goana după avere
Acestea, pentru mine, constituie
Inevitabilul drum al vieții!...



Și a răspuns Agheu și a zis: „Așa este poporul acesta și așa este neamul acesta înaintea Mea, zice Domnul și tot așa este și cu lucrul mâinilor lor : tot ceea ce ei aduc jertfă aste spurcat”. (Agheu 2; 14).