Trei versuri pe o coală de două. Două versuri cap-coadă:
„ După-amiezi în parc răsărit din senin
În oază de cătun.”
Al treilea vers, deranjant precum un clovn în parcul cu răsărituri apuse.
Două siluete asortate-n necontrast și-o umbrelă de prisos, gen baston, resemnată.
Prea multă incultură în inspirația neinspirată din ea.
Măcar se aruncă la coșul gunoiului. Are și el ceva al lui.
Soare semi-deranjant și-o descoperire nepotrivită a contemplației mele și-a gesturilor firave în ochi de sticlă iubitori de strasuri.
Ãsta da vers cuprinzător!