cartofii mei copți la microunde
oh sf. Ana
o văd pe bunica
cum scoate cozonacii din cuptorul de lut

ce știți voi
ce știți
bunica mea avea colțul catrinței ridicat
și prins cu agrafă să poată păși mai ușor prin pădure
își umplea sacul cu lemne
atât cât putea duce pe spatele încovoiat
dar ochii-i zâmbeau
când băteau clopotele
se oprea pe vârful dealului
lăsa lemnele jos
făcea cruce și

timpul se oprea

îmi scot rufele din mașină aproape uscate
ce știți voi de ciubere cu leșie și
clătitul la râu
Bistrița îi curgea printre picioare și sălcii
soarele se topea pe cămășile albe întinse pe iarbă
era pace (ea era văduvă de război)

venea de la prășit
cu mult praf în galoșii negrii de cauciuc
cu sapa și povara zilei pe umăr glumind:
nu-i greu de trăit e greu de potrivit