E înnourat și singur

pe o margine de prăpastie.

E rece și întunecat

și stă pe creste.

Visează la timp și soare

privește în gol și sare.

¤¤¤

În plină cădere simte vântul

ce aleargă ca un nebun,

iar timpul dispare.

Cade și în prinsoare

cu lumina este.

Nu mai este nici înnourat, nici singur,

nici rece, nici întunecat.

Nu mai privește nici în gol, nici în soare.

¤¤¤

E doar el și veșnicia.