prima oară nu îmi amintesc exact de ce am murit

cumva
mi se rupsese căluțul de lemn
simțeam
că nu voi mai alerga niciodată la fel

stafie căreia frâu îi este
propria cămașă

apoi au murit: tata primul câine mama prima iubită o amintire
cineva drag a doua iubită altă amintire a treia iubită al doilea
câine (o cățea – îmi spusese cineva că ele trăiesc mai mult)
altă iubită altă amintire – întotdeauna cineva drag sau mai mult

ieri 27 septembrie 2009 mi-am spus:
odihnescu-m-am în pace

dar pace nu există

viața-i otrava care trece prin trupuri pe rând

de aceea spun: zvârcolitu-ne-am duh în eternitate
astfel încât morții din noi să ne recunoască
și să se bucure de viul

cazi! stea fie lumina ta prin întuneric blestemată