Toamna e simpla curge ploaie din cind in cind
In ascuns fiecare a stat in nucul din gradina cind
Ploua cu fulgerele mari cazute pe piatra de azi vineri

Haideti cu toti sa rostim cintecul de asta vara
In care o domnisoara cade pe patul de flori
Curcubee de noapte milenara nu vor mai fi

Orion isi schimba ora si priveghiul tau e la fel
Multumita e numai privirea care se uita tirziu
Dar nu moare in vara ci priveste oriunde

Gindirea e vesela ca si simtirea de a fi aici
Habar nu am de plinsete si de voiosie
Calea deschisa se inchide acum in plin mister

Nu toamna ma cheama cu ploaia ei nestiuta
Doar nebunia ei fireasca de a fi ma indeamna
Sa cer o inima gata sa bata continuu vineri azi .