- Du-te și spune-i omului că ceea ce vrea de la mine i-am dat de la bun început. Binevoiască să-mi calce neclintirea!
Și omul veni. Cu alai mare, cu muzici și daruri îmbelșugate.
Kamir aștepta la poalele necuprinsului.
Și omul venea, apropiindu-se cu teamă mai mult, tot mai mult.
- Bine-ai venit, omule!
Și omul îl cuprinse cu ochii, cu buzele, cu mâinile, trecu mai departe, se depărtă, suind către culme, cărându-și darurile în spinarea încovoiată a celor ce nu-s în rând cu el.
Și poala către culmea înzăpezită e plină de rugăciuni, de lacrimi, de cuvinte...
Kamir tace.
Calea către el e anevoioasă și n-o poate urca fitecine.

= THE END =