Pastel de iarnă

E frig, e iarnă peste tot,
Din cer se cern ca filiganul,
Mici fulgi de nea, lovindu-mi geamul,
Și i-aș pastra mereu, să pot.

Cristale frumos meșterite,
De un maestru priceput,
Extrem de greu de întrecut,
Ușor din cer, se las cernute.

Iar când e ger cumplit afară,
Și picătura se transformă,
În a cristalului, lui formă,
Sau poate fi, una bizară.

Natura este-un arhitect,
Cu greu să fie întrecut,
Și chiar să fie, e prea mult,
Pentru că tot este perfect.

24 Ianuarie 2010
Timisoara