O, suflet

O suflet trist, de ce te pleci?
În fața celor ce îți vor doar rău?
Când poți zâmbi prin fața lor când treci,
Ca să nu simtă, că îți pare rău.

O, suflete, tu n-ai putere-n tine
Să-nvingi ce-n cale cu gând rău ți-au pus?
Tu nu știi oare că-n suspine
Nu mai poți merge ținând capul sus?

Acei ce spun că săbii n-au tăiat,
Pe capetele care stau plecate,
În traiul mârșav ei s-au învățat
Și-n colbul străzii cel plin de păcate.

O, suflete, să nu suspini
Că niciodată n-are să-ți stea bine
Chiar dacă drumul tău e numai spini,
Suspinul nu e pentru tine.

Hai râzi, o suflete al meu,
Căci fără tine astăzi n-aș mai fi,
Iar de trecut să nu îți pară rău,
Căci mâine va fi bine și iarăși vom zâmbi.