și așa nu aveam chef să scriu nimic.

călimara și-a vomat urletul chiar în mijlocul colii albe ca de ghețar
a mușcat adânc din alb. mi-a mușcat albul.
litere pe jumătate înecate. oftatul.
literele nu mai formează cuvinte
cuvintele nu mai formează străzi
sau cămine de înnoptat planurile noastre de viitor
mă uit mai bine
balta asta de tăcere e o tarabă de vechituri
adun tot felul de chestii
întunericul
singurătatea glasul ceruit al liniștii
becul
ruptura deschizătura zidurile
nașterea frigul
ploaia scheletele de floarea soarelui
coridoarele canalizarea toboganul
iedera prefacerea cortina
umbra subînțelesul oglinda
muzica
rădăcina mormântul genunchii
saltul fereastra
câmpia
asemănarea
clopotul vina
tremurul sâmbăta morților
așteptarea
nisipurile mișcătoare pulsul semnul întrebării
brândușele de toamnă căderea
aplauzele
catargul înjumătățirea șarpele stâlpul
foamea coapsa nodul
neonul tropotele
sfârșitul

le repar rând pe rând
le acopăr cu prelata de indiferență
a cititorului