ți-aș spune că am avut visul acesta ciudat
în care e curat
și miroase a verde rumenit

o ramură de gutui trage cu praștia în geam
în întuneric
din spărtură lumina sădește puiet
eu încropesc la repezeală din privire o greblă
strâng cioburile făcute întuneric
înainte de a mi se tăia vreun țipăt în ele

în ultima vreme
cineva coborâse ploaia pe portativ
din glas mi se tot surpa la vale pământul

am rupt o joardă
din cele mai fragede
din cele mai subțiri
din tăcere
și te-am lăsat să te joci o vreme
de-a dirijorul
înainte să pleci să
lăstărești din visul acesta ciudat
în care este curat
și miroase a verde rumenit

ca după ploaie.