agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-17 | |
trebuie să-mi fac anticorpi, să rezist
transparența putredă eșecurile care mă suprimă zidurile scorojite în peșteră nu mai e loc pentru oameni plămânul drept se umple cu pământ în celălalt sare beau iaurt de căpșuni la aceeași gară la care am fost ultima dată doi ani în urmă cu scorța și aștept emil a rămas blocat în Bruxelles îl sun mă întreabă ca de fiecare dată dacă am mai crescut să ajung și eu în România zic da însă am crescut numai după orele chișinăului răzvan e la două ore distanță întârziere zapatista învârte stiloul într-un examen vadim fumează natalia îi cere lui vadim o țigară scoate f încet tutunul o transformă într-o floricică hose ar croșeta un hamac din toate venele care i se încordează când se enervează așa dudu se pierde cu bicicleta într-o gălăgie perfectă a autostrăzii întotdeauna urează un dublu salut când pleacă și strânge mâinile tuturor fără excepții țvetov apare și dispare temporar ca o fantomă sau mai aproape ca sandu macrinici elena vrea la bucurești vrea o bibliotecă personală și o locomotivă cu fericire și mulți bani mergem mult iar uneori ne oprim când logourile și denumirile comerciale ne pipăie pereții sinelui ni se așază pe retină nu vor să iasă plouă deasupra cu apă și gheață și hopuri sub picioare și graba de a-i ajunge și vânt și umbrela gigantică de la care îmi tremură mâna și nu pot scrie nici măcar despre faptul că nu pot scrie carnețelul e umed alții sunt ca de sub duș senzația de intrare în măruntaiele unui mecanism de schimbare a regulilor pe mijlocul unui deșert acolo unde nu contează nimic ceva mai devreme cosmescu explica foarte lent spunea despre lucruri care ar trebui se fie făcute lent un manifest anti-fast anti tendința asta de a face totul în grabă o pagină pe zi se citește iar consistență e un cuvânt complicat și mai devreme eram la ART hotel sandu îmi arată un chibrit ars și zice că poate să-l aprindă - punem pariu pe o bere că îl aprind? - să-ți împrumut o brichetă? - eh, m-ai prins. aici aș vrea să rămân singură în hainele mele călduroase să privesc în lumină în întuneric în oameni în nori e o iluzie întunericul ăsta fiincă cerul e înnourat între oameni-chibrite și taxatori revoltați us filmează privesc în ziua asta cu pupilele dilatate e bine așa fără soare e bine mâine va fi și mai seara sau poate noaptea ajungem în fața unui ecran a venit și constanța bem ceai și ne amestecăm într-un film dacă nu noi acum cel puțin umbrele noastre care-și caută umbrelele să plece nimeni nu cade de plictiseală nimeni nu cade de oboseală chiar nu vrem să știm care călcâie sunt mai sensibile peste tot gărdulețe de oameni care caută libertate (șaisprezece aprilie două mii zece, proiectul ChișinEu)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate