Între 7 și 9 mai a avut loc la Buzău Festivalul Național de Epigramă "Cât e Buzăul de mare", ediția a XI-a. Cu un an în urmă, îmi începeam cronica astfel: "E al doilea an în care primesc invitație și nutresc speranța secretă că va deveni tradiție". Ei bine, am fost invitat și a treia oară și îmi pun în continuare întrebarea dacă e suficient pentru a se putea numi tradiție. Poate, după vreo zece festivaluri consecutive…
Diferența față de anul trecut este că de data asta n-am mai fost singur, ci însoțit de colegul meu de CUC, Ananie Gagniuc.

Primul moment al Festivalului a avut loc la Primărie, clădire monumentală aflată în imediată vecinătate a elegantului hotel de 4 stele "Pietroasa" , unde am fost cazați. La masa de prezidiu a fastuoasei săli de ședințe au luat loc: Mihai Sălcuțan, vicepreședint al UER, director al festivalului, Ștefan Cazimir - umorist de marcă, profesor universitar, acad. Mihai Cimpoi - președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, filozof de talie Europeană al culturii, George Corbu - președintele UER, Theodor Codreanu, profesor, renumit critic literar și Viorel Pietrăreanu, director al Casei de Cultură “Ion Caraion” a municipiului Buzău, președinte al festivalului. Trebuie menționat că acestui buchet de personalități li s-a adăugat a doua zi Mircea Ionescu- Quintus, președintele de onoare al UER.




În sală, puteai zări o bună parte din elita epigramei românești: Constanța Apostol - Galați, Gheorghe Bâlici - Chișinău, Ionel-Iacob Bencei - Timișoara, Dan Căpruciu - Galați, Arcadie Chirșbaum - Făget, Timiș, Marius Coge - Craiova, Ion Cuzuioc - Chișinău, Ion Diviza - Chișinău, Marian-Grigore Dobreanu - Tg. Jiu, Laurențiu Ghiță - București, Laurian Ionică - Craiova, Vasile Larco - Iași, Valerian Lică - București, Nicolae-Paul Mihail - Sinaia, Gavril Moisa - Cluj-Napoca, Nicolae Nicolae - Caransebeș, Ștefan-Cornel Rodean - Sibiu, Gheorghe Șchiop - Porumbacul de Jos, Sibiu, Efim Tarlapan - Chișinău, Ioan Toderașcu - Costești, Vaslui, Vasile Vajoga - Iași. Din partea gazdelor erau prezenți buzoienii Gheorghe Culicovschi, Mihai Cuțulencu, Ene Milică, Ion Mitică, Ion Romanescu și Constantin Voicilaș. Dacă am uitat pe cineva, rog să fiu scuzat.

Mai întâi, domnul George Corbu a înmânat premiile acordate de Uniunea Epigramiștilor din România pe anul 2009.

Titlul de epigramist al anului 2009 domnului Valerian Lică din București;
Premiul „Opera omnia” domnului Efim Tarlapan din Chișinău;
Premiul special al Președintelui U.E.R. domnului Nicolae-Paul Mihail (Nicomah) din Sinaia , premiu sponsorizat de domnul George Corbu;
Premiul pentru serviciu critic exemplar și promovarea epigramei naționale domnului Academician Mihai Cimpoi, Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova;
Premiul pentru activitatea managerială de cenaclu, domnului Mihai Sălcuțan din Buzău;
Premiul pentru reflectarea realităților rămânești în creația unui autor din afara țării domnului Florea Ștefănescu din Munchen, Germania, pentru volumul Cotrocenisme (Băssisme), Munchen, 2009;
Premiul pentru promovarea epigramei românești în afara granițelor țării printr-o amplă difuzare a acesteia în Þara Sfântă, domnului Petre Cioclu din Israel;
Premiul pentru difuzarea epigramei în mass-media, domnului Nelu Vasile din Turburea, Județul Gorj;
Premiul pentru o revistă de cenaclu s-a acordat ex aequo:
a/ Publicației ACUS, revistă trimestrială a Cenaclului Umoriștilor Sibieni „Nicolae Olahus” la împlinirea a cinci ani de apariție neîntreruptă și
b/ Publicației SPINUL, revistă a epigramiștilor băimăreni, la împlinirea a 4 ani de apariție neîntreruptă.
Premiul pentru volum de debut domnului Gheorghe Bălăceanu din Iași, pentru volumul „Pilule contra devierilor de caracter”, premiu sponsorizat de domnul Mihai Sălcuțan;
Premiul pentru culegeri/antologii de gen volum colectiv „30 de ani în cetatea epigramei” editat de Asociația Epigramiștilor Clujeni „Satiricon”;
Premiul pentru colaborare statornică și performanță la concursurile și activitățile Uniunii Epigramiștilor din România domnului Dan Căpruciu din Galați;
Premiul pentru devotament în organizarea și susținerea mișcării epigramatice, domnului Gavril Moisa din Cluj-Napoca;
Premiul pentru distincții obținute la concursurile organizate cu prilejul festivalurilor naționale de epigramă s-a acordat ex aequa domnilor:
a/ Vasile Larco din Iași și
b/ Ioan Toderașcu din Costești, județul Vaslui.
Cu această ocazie s-a adus la cunoștință regula cu caracter permanent conform căreia cei distinși cu premii ale U.E.R. nu pot fi premiați – chiar cu distincții diferite – doi ani consecutiv.
Premiile au fost constituite din cotizațiile de membru al U.E.R. și din sponsorizări, dintre care o parte au fost deja menționate.
Tot cu această ocazie, domnul profesor universitar dr. Ștefan Cazimir, din împuternicirea doamnei profesor universitar dr. Elis Râpeanu, absentă din motive de sănătate, a înmânat premiile concursului de epigrame "Mircea Trifu". Nu le enumăr, ele au fost deja prezentate deja aici, pe agonia.

A urmat o dezbatere, care în program purta denumirea de masă rotundă "Cu umorul nu-i de glumit". Acad. Mihai Cimpoi a vorbit despre umorul lui Grigore Vieru și despre epigrama scrisă de marele poet. Prof. Theodor Codreanu a susținut o interesantă dizertație despre umor, iar prof. Ștefan Cazimir a tratat tema printr-o poezie umoristică. Dar problematica principală a dezbaterii, care mi s-a părut deosebit de interesantă, a fost alta - modul de stabilire a regulamentelor la concursurile de epigrame, precum și modul de acordare a premiilor. S-au desprins câteva păreri:
- să nu mai existe tema liberă ci, pe cât posibil, două teme impuse;
- la o temă, să se solicite două epigrame, nu cinci, cum se întîmplă uneori;
- la fiecare temă, să se premieze cea mai bună epigramă, deci să conteze cea mai bună notă, nu media unui concurent;
- să existe totuși și un premiu pentru grupaj, avându-se în vedere ambele teme.
La acest subiect mi-am premis să sugerez ca, în spiritul transparenței, după fiecare concurs să fie făcute public nu numai concurenții și epigramele câștigătoare ci și notele acordate de juriu, așa cum s-a procedat la Mizil.
Domnul George Corbu s-a angajat să trimită tuturor cluburilor concluziile acestei dezbateri, cu caracter de recomandare.

Dimineața de sâmbătă a început cu tradiționalele poze din Piața Daciei, în fața hotelului.




A urmat o excursie de câțiva zeci de kilometri cu autocarul. Primul popas - comuna Pârscov, unde am vizitat Casa memorială Vasile Voiculescu, pe urmă o fabrică de țigarete și alta de cherestea, ambele impresionante investiții chinezești.




Am urcat apoi pe Valea Buzăului până la monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, ridicat în amintirea marelui voievod și a oștirilor sale ce au trecut spre Ardeal în 1599. Autocarul a străbătut în continuare o zonă deosebit de pitorească, printre dealuri împădurite, spre Valea Tisăului. Zona e atât de frumoasă încât, în secolul al XIX-lea, a fost luată în calcul pentru amplasamentul castelului pe care regele Carol I dorea să-l construiască. S-a renunțat din cauza lipsei unei surse importante de apă, fiind preferată Valea Peleșului de la Sinaia. Am trecut în schimb pe lângă alte puncte de interes - un sanatoriu de boli nervoase (prilej de bancuri), mănăstirea Ciolanu, tabăra de sculptură de la Măgura. Destinația - un al doilea hotel Pietroasa, amplasat în inima pădurii, unde am luat masa de prânz prânz, într-un cadru pitoresc ce ne-a reconfortat înaintea bogatului program de după amiază.

Abia sosiți la hotel, și-a anunțat sosirea Florin Rotaru. Am dat repede alarma și ne-am adunat în hol toți agoniștii - Ion Diviza, Laurențiu Ghiță, Cornel Rodean, Ioan Toderașcu, Marian Dobreanu... Unii au întârziat puțin, apucaseră deja să intre în pijamale, pentru ora de somn.




După o cafea discutată îndelung, Florin ne-a invitat la căsuța sa de vacanță, la poale de munte. Urmarea a fost că duminică dimineață, după ce am mulțumit gazdelor pentru primire și ne-am luat rămas bun de la colegi, am urcat în mașină patru inși - Ananie Gagniuc, Ioan Toderașcu, Laurențiu Ghiță și cu mine șofer și am debarcat în curtea primitoare a lui Florin Rotaru. Gazde ospitaliere, Florin și Laura ne-au omenit cu niște cârnați de Pleșcoi și cu diverse lichide, adaptate situației - eu și Laurențiu urma să conducem. N-am scăpat ocazia să facem câteva poze.




Revin la dupa amiaza de sîmbătă. Pe la 16:30, îmbrăcați la patru ace, am mers cu toții la Teatrul "George Ciprian" pentru a susține Spectaclul de gală al festivalului. Festivitatea a început cu recitalul cântărețului Gabriel Dorobanțu, care n-are nevoie de prezentare și s-a încheiat cu cel al Silviei Grigore din Chișinău. Coincidență - ambii au menționat că printre textierii melodiilor se găsesc epigramiști. Gabriel Dorobanțu a interpretat o romanță cu un text de Mircea Ionescu-Quintus, iar Silvia Grigore - melodii cu texte compuse de Gheorghe Bâlici.
A urmat recitalul epigramiștilor, care au urcat pe scenă în serii de opt și au prezentat câte cinci epigrame sau alte texte, similare ca durată.




Ultimul a fost colegul meu Ananie Gagniuc care a obținut ovații la scenă deschisă, moment în care în inima mea, patriotismul local deja dădea pe-afară. Fiind un festival de epigramă, Gagniuc a încheiat cu o propunere pentru epigramiști;
"Dat fiind că a fost anunțată, de sus, reducerea cu 25% a salariilor, fac o propunere, la fel de idioată, tuturor epigramiștilor, de a reduce și ei epigramele, renunțând la ultimul vers. Exemplu:

Invitat la festival

- Ia să-mi spui nevastă, la Buzău, mă duc?
- Du-te!
- Dar, de prinde-o fată, ce face Gagniuc?

Din păcate, datorită reducerii cu 25 %, Gagniuc nu mai face nimic în ultimul vers."

Mai pe seară s-a dovedit că n-a fost un simplu succes de public, toate personalitățile prezente la dineu au insistat să obțină autografe pe cel mai recent volum, "Ca la balamuc". Domnii Ștefan Cazimir, critic literar specializat în Caragiale și Theodor Codreanu, un reputat eminescolog, pentru o seară au devenit specialiști în Gagniuc.

Au urmat premiile Festivalului.




Concursul Național de Creație Literară

Carte de epigramă, volum de autor - Nicolae Nicolae, Caransebeș, pentru volumul "În cătarea puștii"

Proză umoristică, volum de autor - Ananie Gagniuc, Constanța, pentru volumul "Ca la balamuc"

Concursul Național de Epigramă - juriu format din Marin Ifrim, Ion Mitică și Mihai Sălcuțan.

1. La tema “Măscărici și mâzgălici” - Gheorghe Șchiop, Porumbacul de jos, Sibiu

Parlamentarul

În lumea buna - zis suspusă -
El este-un clovn mai talentat,
Cu-o mască-atât de bine pusă,
De zici că-i om adevărat.

2. La tema „Omul cu mârțoaga” - Gheorghe Bâlici, Chișinău

Tractoristul pensionar

Pe timpuri, când urca pe un tractor,
C-o sută cai putere în motor,
Nici nu gândea, în ritmul epocal,
S-ajungă la puterea unui cal.

3. La grupaj, pentru ambele teme - Laurian Ionică, Boureni, Dolj

Măscărici

Această temă diafană,
Copilărească și cuminte,
L-aduce în prim plan pe Geoană
Când fu o noapte președinte.

Piesa lui G. Ciprian "Omul și mârțoaga" a fost jucată în multe țări

La mormântul tău se roagă
Toți cei pentru care-ai scris
Și-ai dus țara c-o mârțoagă
La Berlin și la Paris.

Concursul de epigramă pentru elevii de liceu “Boboc de epigramă”, cu tema “Jocul de-a vacanța”

Premii de debut
- Dumitrița-Ana Sohoțchii, Colegiul Național „Mihai Eminescu”
- Mirela-Georgiana Dumitru, Colegiul Național „Mihai Eminescu”
- Iuliana-Bianca Popa, Colegiul Național „Mihai Eminescu”

Premiile speciale ale Festivalului

- marele premiu “N. Gr. Mihăescu Nigrim”, George Corbu, București
- premiul „Ion I Pavelescu”, Theodor Codreanu, Huși
- premiul „Octavian Moșescu”, Ionel Iacob-Bencei, Timișoara
- premiul „George Ciprian”, Ion Diviza, Chișinău
- premiul „Ion Băieșu”, Ștefan Cazimir, București
În final, fundația "Popas Art" și Cenaclul Satiricon din Cluj-Napoca au oferit premiul "Dimitrie Jega" lui Mircea C. Dinescu - post-mortem.

Dineul, fastuos ca de obicei, a avut loc la restaurantul hotelului Pietroasa. Pe toată durata lui au avut loc schimburi de reviste, cărți, autografe... De la un asemenea festival nu pleci niciodată cu mâna goală. Oaspeții basarabeni au fost în centrul atenției. Marian Dobreanu, un împătimit al microfonului, aproape că n-a avut loc să cânte din cauza lor. Ultimul interpret a fost domnul Mihai Cimpoi, din Chișinău, care a anunțat:
- Voi cânta o melodie de pe meleagurile noastre!
Și a început, cu o voce plină: "Pe Mureeș și pe Târnaaave...". Mi s-a părut că asta simbolizează cel mai bine cât de artificială este prezența pe hartă a două țări românești. Și, pentru dispariția frontierei de la Prut, am convingerea că asemenea festivaluri contribuie într-un mod mai mult decât semnificativ.