agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2597 .



A evadat Dolo
personale [ Jurnal ]
Colecţia: Texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Noricã ]

2010-08-10  |     | 



De la Cluj, unde urmează facultatea, Cristiana s-a întors cu un hamster. Se pare că e mai dolofan decat frații săi, așa că a primit numele Dolo.
Dolo iși petrece viata într-o cușca de sticlă, un fost acvariu de dimensiuni reduse, în care are o căsuță și o roată pe care să facă exerciții fizice. Pe jos are talaș, care trebuie schimbat periodic. Pentru că a mai încercat și altădată să iși părăsească sălașul, acvariul stă acoperit cu o plasă, prinsă cu scotch.
Într-o după amiază, se aude vocea înspăimântată a Cristianei:
- A dispărut Dolo!
După o succintă analiză, constatăm modalitatea de evadare: deasupra căsuței, plasa era roasă.
În câteva ore, apartamentul nostru cu patru camere era întors pe dos. Mobila dată la o parte, rufele din șifonier mutate în pat, găurile posibile din băi explorate și astupate preventiv. Mai active erau Leni si Cristiana, femeile au o plăcere nespusă de a răsturna o casă cu fundul în sus. Mie operația îmi semăna cu căutarea unui ac în carul cu fân, așa că m-am instalat la calculator și am refuzat să amplific dezastrul din apartament. Inițial, îmi puneam mari speranțe în Codiță (câinii au nasul făcut pentru asta, imposibil să nu-l miroasă pe Dolo), dar era atat de pasivă, încât speranțele s-au dus pe apa Sâmbetei. Am adormit cu ideea (pe care am preferat s-o păstrez doar pentru mine) că peste câteva săptămâni, îi vom găsi cadavrul într-un colțișor, după miros.
A doua zi m-am trezit dimineață devreme, urma să plec în delegație la București. Înainte de a intra în baie, o văd pe Codiță cum încerca să intre într-un spațiu prea mic pentru dimensiunile ei, între perete și mașina de spălat. Mă uit mai atent și văd ceva mișcând în întuneric. Le-am trezit pe fete:
- Codiță l-a găsit pe Dolo, scoateți-l de acolo, că eu n-am timp.
În cinci minute au dat mașina de spălat la o parte și l-au recuperat pe evadat. Toate laudele și mângâierile aferente le-a primit Codiță. Meritele mele, care am emis ipoteza valabilă că numai Codiță îl poate găsi și care, în plus, am interpretat corect agitația lui Codiță, n-au fost niciun moment recunoscute. Așa se întâmplă tot timpul, după ce eu fac toată treaba, contribuția mea nu e deloc apreciată.




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!