agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-10-13 | |
Vremea s-a întors. Ploaie, vânt chiar lapoviță pe aiurea. Eram la oră la a XII-a C. Spiritual mă simțeam împlinit în mijlocul elevilor. Mai nou le dau să lucreze mici eseuri, cu tematică incitantă. Muncesc, se agită, învață să vorbească liber, să se exprime. Iar tu, dascălul, ești dresorul, cel care conduce jocul, care valotifică tipuri de inteligențe diverse, care modelează caractere. Nu este ușor, îți trebuie răbdare, suflet, dragoste pentru alte suflete, cultul responsabilității, simțul realității.
Au trecut câteva zile și nu am simțit nevoia să scriu în Jurnal... nici măcar despre ziua de ieri cum spune Gabriela Melinescu în Jurnal suedez IV. Citesc Unchiul meu Ulise de Jiri Marek, o formă modernă a Odisseei. Umor subtil, specific scriitorilor cehi, povestire cursivă, personaje firești. ,,Povestind destinele supreme omului din zilele noastre noi nu suntem chiar atât de departe de destinele străvechilor străbuni, căci trecutul și prezentul se contopesc mereu, iar noi așteptăm cu aceeași nerăbdare surprizele pe care ni le va furniza viitorul,, spune autorul. Bătrânul Frajvald, tatăl personajului principal, Josef, era un samsar versat.Samsarii nu au dispărut, au dat doar pintenogii biologici pe cei tehnici, caii putere. O idee simplă la prima vedere, dar trăiesc organic ce spune Marek. Fiecare dintre noi este un Ulisse care peregrinează prin atmosfera unei epoci, repetând spiralat oarecum trecutul, vibrând emoțional pentru ceea ce îi poate oferi viitorul, hrănindu-se cu speranță. Naivitatea ne domină și credem copilărește că viitorul ne va răsfăța numai cu surprize plăcute. Peste ani cursivitatea limbajului este nerelevantă, iar ridurile feții, privirea obosită a pupilelor, da-urile sau nu-urile monosilabice rostite șuierat printre dinți exprimă de fapt, filozofia dintotdeauna a muritorului, filozofia perisabilului, a învinsului fizic. Vei părăsi cândva epoca, și atunci să nu înnebunești ? Te salvezi căutând nemurirea sub alte forme. Cei care nu înțeleg sfârșesc prost: schizofrenie, alcoolism, droguri, habotnicism, prostituție, anonimat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate