agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-02 | | CONSILIUL JUDEÞEAN SUCEAVA BIBLIOTECA BUCOVINEI organizează joi, 4 noiembrie, ora 17, la Sala de Arte WORKSHOP DE MUZICÃ ȘI POEZIE ROBERT SCHUMANNN BICENTENAR (1810 – 1856) Literatură și muzică în epoca romantismului german. Prezintă : ANGELA FURTUNÃ Programul de audiÞii : 1. Piano Sonata No. 1 in F sharp minor Op.11 2. Piano Sonata No. 2 in G minor Op. 22 3. Fantasie in C major Op. 17 (înregistrări cu Klára Würtz la piano, Recorded at 4 December 2001, 4/ 5 March 2002 and 30 January 2001 in Rotterdam, Location Doopsgezinde Remonstrantse Gemeente Deventer). 4. Hermann und Dorothea Ouverture Op. 136 (înregistrări video cu Orchestra della Svizzera Italiana, Conductor: Milan Horvat, Soloist: Steven de Groote, Piano – Recorded at SSI/ RSI, Lugano, Switzerland, 1983) …………………………………………………………………… O epocă, un destin, o operă unică : Robert Schumann Moto : « Să nu mai privim cu brațele încrucișate, ci să dăm o mână de ajutor progresului. Să readucem poezia artei la locul de onoare printre oameni ! » (Robert Schumann) Celebrul critic și cronicar de artă newyorkez Harold Schonberg (care a fost timp de treizeci de ani critic al prestigiosului ziar New York Times și care a primit în 1971 Premiul Pulitzer pentru critică devenind prima personalitate din domeniul criticii muzicale recompensate pentru excelența analizei în domeniu) scria despre Robert Schumann (în Florestan și Eusebius, studiu publicat în Viețile marilor compozitori, prima ediție în 1970, apoi 1981, 1997, iar în România, Ed. Lider, București, 1998) : « În persoana lui Robert Schumann, romantismul atinge apogeul înfloririi. La el se regăsesc toate trăsăturile specifice romantismului. Era introspectiv, idealist, aliat spiritual al literaturii contemporane, inovator, critic, propagator al noului și în același timp un mare compozitor. Înconjurat de cărțile din librăria tatălui său, încă de copil, Robert citea întruna, mai ales pe romantici : Ludwieg Tieck, Jean Paul, Novalis (pseudonimul lui Georg Friedrich Philipp von Hardenberg), E.T.A. Hoffmann, Clemens Brentano. La niciun alt compozitor nu mai întâlnim o încercare asemănătoare de a face să fuzioneze sunetul cu ideea literară. Scriitorul lui preferat era marele romantic Jean Paul, care făcea adesea observații exaltate pe tema muzicii, susținând, bunăoară că « sunetul strălucește ca zorii zilei și soarele răsare sub forma sunetului ; sunetul năzuiește să răsară în muzică, iar culoarea este lumină ». Robert Schumann fost primul compozitor cu desăvârșire anticlasic. Starea sufletească, culoarea, sugestia, aluzia – acestea erau pentru Schumann mult mai importante decât niște fugi, rondouri sau sonate scrise correct. “Experiența estetică”, a scris el odată, “este identică în orice artă, numai materialul de creație diferă”. Puțini dintre marii ccompozitori au fost repudiați atât de categoric în timpul vieții, și încă și mai puțini au figurat așa de rar în repertorii. Dacă a existat vreodată un compozitor care să fie condamnat la muzică, acela a fost Schumann. În felul în care muzica a pătruns în leagănul său e ceva dintr-o tragedie grecească. Mintea lui era un seismograf delicat pe care muzica înregistra șocuri violente. Povestește chiar el cum, pe când era copil, a stat într-o noapte la pian și a cântat o serie de acorduri, plângând amar tot timpul. Când a auzit, altădată, de moartea lui Schubert, a plâns tot timpul. În cei 46 de ani de viață a realizat foarte mult. Poate fi considerat, în esență, un compozitor autodidact. Capul îi era mereu plin de muzică nouă, pe care o așterena febril pe hârtie, fără a irosi nicio idee. Scoate și revista Neue Zeitschrift für Musik, care reflecta spiritul romantic al lui Schumann și dorința sa de a avea un forum unde să promoveze exclusiv muzica bună : « Să nu mai privim cu brațele încrucișate, ci să dăm o mână de ajutor progresului. Să readucem poezia artei la locul de onoare printre oameni ! » În calitate de critic, Schumann era bun cunoscător, cu mintea deschisă. Nu avea strălucirea și stilul lui Berlioz, dar nu a existat niciodată un critic mai generos ca el. Schumann era nemilos față de impostură și de muzica pretențioasă și nu se temea să provoace la luptă chiar și pe eroii zilei, cum ar fi Meyerbeer și Rossini. « Nu este suficient ca o revistă să reflecteze prezentul », spunea Schumann, « criticul trebuie să fie înaintea vremurilor lui, înarmat și gata să lupte pentru viitor ». Pentru un critic, credea el, testul principal nu-l constituie numărul de compozitori supraapreciați, ci nedetectarea geniilor în momentul în care intră în contact cu ele. În această privință, dosarul lui Schumann este aproape perfect. Una din primele lui cronici l-a prezentat pe Chopin și ultima pe Brahms. A avut unele rezerve față de Berlioz, totuși generos cu Simfonia fantastica ; pe Mendelssohn l-a adorat, pe Liszt l-a respectat. Ultimii ani ai vieții lui Schumann au fost triști. Pe măsura deteriorării (de origine genetică) a echilibrului mental, Schumann se retrăgea în lumea sa interioară. Auzea mereu în urechea internă un la neîntrerupt, care îl împiedica să gândească și să vorbească. Ultimele zile ale lui Schumann au fost relatate și de Clara, soția sa, și de Johannes Brahms, care locuia de ceva vreme la familia Schumann. Există consolarea că la 29 iulie 1856, în ziua morții sale, muzica lui Schumann începuse să dobândească recunoaștere internațională. Concertul în la minor pentru pian se bucura deja de audiență, iar în repertorii mai fuseseră incluse și alte lucrări schumanniene. Motorul creației lui Schumann s-a aflat și în declarata sa empatie cu universul uman : « Mă afectează tot ceea ce se întâmplă în lume – politică, literatura, oamenii -, mă gândesc la toate în felul meu și apoi mă străduiesc să-mi exprim sentimentele prin intermediul muzicii. Compozițiile mele par uneori greu de înțeles, pentru că sunt legate de interese îndepărtate ; alteori sunt neortodoxe, pentru că tot ce se întâmplă mă impresionează și mă obligă să mă exprim prin muzică ». Evocarea aceasta explicită este cea a profesiunii de credință a unui mare romantic. Sensul muzicii lui Schumann, adesea nesesizat, era fuziunea perfectă între formă și conținut în lucrările sale mai scurte, originalitatea copleșitoare, puritatea fundamentală chiar în momentele de extravaganță. Puritatea nu este un cuvânt folosit în mod firesc alături de numele lui Schumann, dar la el totul a fost pur – viața, dragostea, devotamentul, integritatea, mintea, muzica ». ……………………………………………………………. Epoca lui Robert Schumann. Secolul al XIX-lea marchează începutul unui nou stil în istoria culturii europene – romantismul muzical. Puternicele frământări ale națiunilor europene vor afecta profund spiritualitatea epocii. Inimile artiștilor, fine seismografe, au înregistrat toate prefacerile și incandescența evenimentelor la care participau activ, așternând impresiile lor în nemuritoare creații. Unii dintre ei sunt încă epigoni ai structurilor clasice, încât nu surprind adecvat spiritul vremii, pe când romanticii, cu sensibilitatea lor înflăcărată, își revarsă vâltoarea simțirii și tumultul ideatic în forme adecvate noului climat spiritual. ……………………………………………………………………………………………. Robert Schumann – scurtă prezentare de enciclopedie - (n. 8 iunie 1810 - d. 29 iulie 1856) a fost un compozitor și pianist german considerat a fi reprezentant de frunte al romantismului german, dar și unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumătăți a secolului XIX european. Un intelectual, precum și un estet, muzica sa, mai mult decât a oricărui alt copozitor, reflectă adânca natură personală a romantismului. Introspectiv și adesea capricios, începuturile sale muzicale erau o încercare de a se desprinde de tradiția formelor și structurilor clasice pe care le considera prea restrictive. Puțini l-au înțeles în timpul vieții sale, însă o mare parte din muzica sa este considerată acum îndrăzneață în originalitatea armoniei, ritmului și formei. Opera integrală a lui Robert Schumann: Op. Work 1 "Abegg" Variations (pf) [1830] 2 Papillons (pf) [1832] 3 Studies after Caprices by Paganini (pf) [1832] 4 6 Intermezzi (pf) [1832] 5 Impromptus on a Theme by Clara Wieck (pf) [1833] 6 Davidsbündlertänze (pf) [1837] 7 Toccata in C (pf) [1832] 8 Allegro in b (pf) [1831] 9 Carnaval (pf) [1834-5] 10 6 Concert Studies on Caprices by Paganini (pf) [1833] 11 Piano Sonata #1 in f# [1833-5] 12 Fantasiestücke (pf) [1837] 13 Symphonic Études (pf) [1834, 2nd version 1852] 14 Piano Sonata #3 in f [1835-6; rev. 1853] 15 Kinderszenen (pf) [1838] 16 Kreisleriana (pf) [1838] 17 Fantasy in C (pf) [1836] 18 Arabeske in C (pf) [1839] 19 Blumenstück in Db (pf) [1839] 20 Humoreske in Bb (pf) [1839] 21 8 Novelletten (pf) [1838] 22 Piano Sonata #2 in g [1835-8] 23 4 Nachtstücke (pf) [1839] 24 Song cycle, "Liederkreis" (not to be confused with Op. 39) [1840] 25 Song cycle, "Myrthen" [1840] 26 Faschingsschwank aus Wien (pf) [1839] 27 Lieder und Gesänge, Vol. I (5 songs) [1840] 28 3 Romances (pf) [1839] 29 3 Gedichte (vocal quartets w/pf) [1840] 30 3 Gedichte (songs) [1840] 31 3 Gesänge (songs) [1840] 32 4 Klavierstücke (pf) [1838-9] 33 6 Lieder (part-songs for men's voices w/pf ad lib) [1840] 34 4 Duets for soprano & tenor w/pf [1840] 35 12 Gedichte (songs) [1840] 36 6 Gedichte (songs) [1840] 37 Gedichte aus "Liebesfrühling" (12 songs, but nos. 2, 4, 11 are by Clara Schumann) [1840] 38 Symphony #1 in Bb, "Spring" [1841] 39 Song cycle, "Liederkreis" (not to be confused with Op. 24) [1840] 40 5 Lieder (songs) [1840] 41 3 string quartets in a, F, A [1842] 42 Song cycle, "Frauenliebe und -leben" [1840] 43 3 zweistimmige Lieder (duets w/pf) [1840] 44 Piano Quintet in Eb [1842] 45 Romanzen und Balladen, Vol. I (3 songs) [1840] 46 Andante & Variations in Bb (2 pfs; orig. version for 2 pfs, 2 vcs, hn) [1843] 47 Piano Quartet in Eb [1842] 48 Song cycle, "Dichterliebe" [1840] 49 Romanzen und Balladen, Vol. II (3 songs) [1840] 50 Oratorio, Das Paradies und die Peri [1841-3] 51 Lieder und Gesänge, Vol. II (5 songs) [1842] 52 Overture, Scherzo & Finale in E [1840] 53 Romanzen und Balladen, Vol. III (3 songs) [1840] 54 Piano Concerto in a [1841 (1st mvmt) & 1845 (2nd & 3rd mvmts)] 55 5 Lieder (part-songs for mixed voices) [1846] 56 6 Studies for the pedal piano [1845] 57 Ballad, "Belsatzar" [1840] 58 6 Sketches for the pedal piano [1845] 59 4 Gesänge (part-songs for mixed voices) [1846] 60 6 Fugues on B-A-C-H for organ or pedal piano [1845] 61 Symphony #2 in C [1845-6] 62 3 Gesänge (part-songs for men's voices w/pf ad lib) [1847] 63 Piano Trio #1 in d [1847] 64 Romanzen und Balladen, Vol. IV (3 songs) [1841-7] 65 Ritornelle in canonischen Weisen (7 canonic part-songs for men's voices w/pf ad lib) [1847] (3 more part-songs, one with ad lib wind band accompaniment, are also identified as Op. 65) [1848] 66 Bilder aus Osten (pf 4h) [1848] 67 Romanzen und Balladen, Vol. I (5 part-songs for mixed voices) [1849] 68 Album für die Jugend (pf) [1848] 69 Romanzen, Vol. I (6 part-songs for women's voices w/pf ad lib) [1849] 70 Adagio & Allegro in Ab for hn & pf [1849] 71 "Adventlied" for soprano, chorus, orch. [1848] 72 4 Fugues (pf) [1845] 73 Fantasiestücke for clar & pf [1849] 74 Spanisches Liederspiel (3 songs, 5 duets, 2 quartets) [1849] 75 Romanzen und Balladen, Vol. II (5 part-songs for mixed voices) [1849] 76 4 Marches (pf) [1849] 77 Lieder und Gesänge, Vol. III (5 songs) [1841-50] 78 4 Duets for soprano & tenor w/pf [1849] 79 Liederalbum für die Jugend (29 songs) [1849] 80 Piano Trio #2 in F [1847] 81 Opera, Genoveva [1847-50] 82 Waldszenen (pf) [1848-9] 83 3 Gesänge (songs) [1850] 84 "Beim Abschied zu singen" for chorus & winds [1848] 85 12 Klavierstücke for kleine und große Kinder (pf 4h) [1849] 86 Konzertstück in F for 4 hns & orch [1849] 87 Ballad, "Der Handschuh" [1850] 88 Fantasiestücke for pf, vn, vc [1842] 89 6 Gesänge (songs) [1850] 90 6 Gedichte (songs) [1850] 91 Romanzen, Vol. II (6 part-songs for women's voices w/pf ad lib) [1849] 92 Konzertstück (or Introduction & Allegro appassionato) in F for pf & orch [1849] 93 Motet, "Verzweifle nicht im Schmerzenstal" for double chorus w/organ ad lib [1849, orch. 1852] 94 3 Romances for oboe & pf [1849] 95 3 Gesänge (songs) [1849] 96 Lieder und Gesänge, Vol. IV [1850] 97 Symphony #3 in Eb, "Rhenish" [1850] 98A Lieder und Gesänge aus "Wilhelm Meister" [1849] 98B Requiem für Mignon (solo voices, chorus, and orchestra) [1849] 99 Bunte Blätter (pf) [1836-49] 100 Bride of Messina Overture in c [1850-1] 101 Minnespiel (4 songs, 2 duets, 2 quartets) [1849] 102 5 Stücke im Volkston for vc & pf [1849] 103 Mädchenlieder for 2 women's voices & pf (4 duets) [1851] 104 7 Lieder [1851] 105 Violin Sonata #1 in a [1851] 106 Declamation w/pf, "Schön Hedwig" [1849] 107 6 Gesänge (songs) [1851-2] 108 "Nachtlied" for chorus & orch. [1849] 109 Ball-Scenen (orig. "Kinderball"; see Op. 130) (pf 4h) [1851] 110 Piano Trio #3 in g [1851] 111 Fantasiestücke (pf) [1851] 112 Oratorio, Der Rose Pilgerfahrt [1851] 113 Märchenbilder for vla & pf [1849] 114 3 Lieder für 3 Frauenstimmen (vocal trios w/pf) [1853] 115 Overture & incidental music, Manfred [1848-9] 116 "Der Königssohn" (I think this is another oratorio) [1851] 117 4 Husarenlieder (songs) [1851] 118 3 Clavier-Sonaten für die Jugend (pf) [1853] 119 3 Gedichte (songs) [1851] 120 Symphony #4 in d [1841, revised 1851] 121 Violin Sonata #2 in d [1851] 122 Declamation w/pf: "Ballade vom Heideknaben" & "Die Flüchlinge" [1852] 123 Festival Overture on the "Rheinweinlied" for orch. w/chorus [1853] 124 Albumblätter (pf) [1832-45] 125 5 heitere Gesänge (songs) [1851] 126 7 Clavierstücke in Fughettenform (pf) [1853] 127 5 Lieder und Gesänge [1850-1] 128 Julius Caesar Overture in f [1851] 129 Cello Concerto in a [1850] 130 Kinderball (pf 4h) [1853] 131 Fantasy in C for vn & orch 132 Märchenerzählungen for pf, clar, vla [1853] 133 Gesänge der Frühe (pf) [1853] 134 Introduction & Allegro in d/D for pf & orch [1853] 135 Gedichte der Königin Maria Stuart (5 songs) [1852] 136 Hermann und Dorothea Overture in b [1851] 137 Jagdlieder (5 part-songs for men's voices w/4 hns ad lib) [1849] 138 Spanische Liebes-Lieder (5 songs, 2 duets, 2 quartets, plus piano prelude & intermezzo) [1849] 139 "Des Sängers Fluch" for solo voice, chorus, orch. [1852] 140 "Vom Pagen und der Königstochter" (solo voice, chorus, and orchestra) [1852] 141 4 doppelchörige gesänge (part-songs for mixed voices) [1849] 142 4 Gesänge (songs) [1852] 143 "Das Glück von Edenhall" (solo voice, chorus, and orchestra) [1852] 144 "Neujahrslied" for chorus & orch. [1849-50] 145 Romanzen und Balladen, Vol. III (5 part-songs for mixed voices) [1849-51] 146 Romanzen und Balladen, Vol. IV (5 part-songs for mixed voices) [1849] 147 Mass (chorus and orchestra) [1852] 148 Requiem (chorus and orchestra) [1852] Angela FURTUNÃ BIBLIOTECA BUCOVINEI PR pentru WORKSHOPUL ROBERT SCHUMANN Joi, 4 noiembrie, ora 17, Sala de Arte. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate