Pune, Leano, mâna de iubește-mă, că te ia mama dracului! Marile mele realizări mă recomandă drept cel mai demn, cel mai maxim și cel mai grozav de superior să fiu iubit și îndrăgit, pentru că sunt foarte excelent, de-aia! Adică nu doar îndrăgit, în sensul sugerat de meșterii populari, ci iubit așa, cu pupături zgomotoase și năbădăi și vreo două trei sughițuri. Mimează, Leană un orgasm, pentru binele partidului și-al clasei muncitoare!
Am văzut la vecinul Mitică un film de-ăla cu măscări. La vidia ăla sau video, cum naiba îi zice. Dacă m-a chemat la el? Nu, se reflecta în geam. Vedeam imaginea răsturnată, dar clară. Mă rog, când nu trecea Veta prin fața ecranului. Am învățat niște chestii, Leanăăă…!
Leano, fii sexoasă! Mai leapădă și tu o haină-două, că n-o fi foc! Hai! Că deseară, la opt fix, e telejurnalul și nu mai putem face dragoste. Da’ mai dă-l, Doamne iartă-mă, de frig! Þie mereu ți-e frig!
Tu știi câte fac io pentru tine? Păi vezi că habar n-a? Pentru tine, am dat zăpada din fața blocului, pentru tine am plătit lăptăreasa, pentru tine am renunțat la o întreagă repriză de meci, ca să vin acasă mai devreme și tot pentru tine mergem în excursie la mare, pe frigul ăsta. Na, vezi câte fac? Și tu nu apreciezi! Tu doar coși, speli, ai grijă de ăia mici, îi duci la școală, îi iei de la școală, faci lecțiile cu ei. gătești, faci piața, te duci la serviciu, faci prăjituri. Ce-ți pasă, boieroaică, de! Pe când eu sunt omul minții, seara trebuie să gândesc, na, spune tu capitală din țara piramidelor, din 5, pe verticală. Sau spune, Milan cu Fiorentinaa e 1, x sau 2? Că se joacă la Fiorentina. Eee, vezi ce înseamnă alea probleme grele?! Și am făcut și antenă de bulgari, să vezi tu Pasărea Spin na rușenie Hristo Stoicikov nula na nula rejisior na dublajă Maria Nikolova. Na!
E ziua ta, iubito și-n dar de ziua ta ți-am adus dressul de la remaiat, juri că e nou, uite! Deși ziua ta e rău prevestitoare, în treacăt fie zis, că na, numai poimâine nu-i răspoimâine și-ncep copiii școala. Dar na, tot te iubesc, ce să fac, acum, dacă tot m-am apucat…Na, niște flori, le-am rupt cu mâna mea pentru tine din parc, pe sub nasul gardianului! Și poftim ți-am scris și o felicitare în versuri: „Când apare luna, mie mi-e totuna, cred c-așa simțesc, Leano, te iubesc, na!” Vezi, mă, cât de simțitor sunt? A, și deseară te scot în oraș. Cum unde? Pe străzi, ne plimbăm, să nu zici că nu ieșim de ziua ta.

După 20 de ani:
-Ce mă enervezi!
-Și tu la fel! Uși trântite.
Seara:
-Ba din cauza ta! Acum, dacă rămâne însărcinată…na, tu ești mă-sa, trebuia să vorbești cu ea, să…
-Și tu? Tu n-aveai altă treabă decât sudoku?!


După 40 de ani:
-Leanăăă, unde mi-e protezaaa? Mai tare, că nu auuuud!
-Nu știu, văd telenovela! Insipidul!
-Ceee, a bătut Rapidul?!
-Vai, ce scorpie! Uite-o cum îl minte-n față!
-Cee? E lovitură de pedeapsă!
-Aaah, ce rahat!
-Uf, slavă Domnului că a ratat!
-Vezi că a sunat Cornel.
-Păi pentru noi sau pentru ei e corner?

…după alți zece ani:
Pendula cu cuc ticăie enervant din perete. Leana intră cu greu pe ușă. E adusă de șale și mâinile îi tremură. Bea o ceașcă de cafea decofeinizată.
-Veto, fată, câți ani sunt de când s-a dus bărbată-tău?
-Poi, în martie se fac patru.
-Trei.
-Așa…parcă trei. Dar al tău?
-În august îi fac de doi ani.
-Greșit. În august trecut i-ai făcut de doi ani.
-Nu cred. În ce an suntem? A, ba da, mă, ai dreptate. Doamne, fals mai cânta popa!
-Da. Of, Dumnezeu să-i ierte! Amândouă își fac cruci, vărsând, voluntar sau nu, cafea pe masă.
-Leană, nu-i așa că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu?
-Eee, da! Aaa, azi e 26 ianuarie, dă pe știri, că poate arată de la mormânt.
-Cine s-a mai dus fată, la mormânt, acum, pe gerul acesta?! A propos, tu la al tău ai mai fost?
-Nu mai pot să merg. Tu?
-Nici eu.
-Aaah, ce bine era pe vremea lui Ceaușescu. Mai bei nechezol, fată?

Cu ocazia Anului Nou, vă urez fericire cu forța, că dacă nu sunteți fericiți, vă umflu ochii! Drieeeepți! Zâmbi-i-i-ria!
Vii aplauze și ovații.