să zicem că iau la întâmplare doi
trei oameni
mă asigur că au tălpi
intacte
le port pașii
ca pe niște lămpi ce-și înmoaie genele
în gaz


cu privirea amorțind pe patul
puștii

la sfârșitul vieții
voi spune că am avut doi
trei oameni
cu care să-mi pichetez
singurătatea.