n-am dat în mintea copiilor
dar nici mult nu mai am


multă plăcere-aveam când eram
un copil liber
și simțeam sub picioarele goale
ploița ori rece ori caldă
imaginându-mi primprejur
fantastice firi

treceam picioarele-nnoroiate
prin părul ierburilor apropiate
ori le spălam în pârâul tulbure

dorul de plăcerile de altădată
mă împinge parcă de la spate
suflecă-ți iar pantalonii
și calcă prin băltoace

dar cum

și singur și bătrân
de-abia ieșit
pe balconul pavat cu plăci de lux

degeaba ploaia cată joaca de-altădată
pantalonii nu mi-i mai suflec
ci îi trag
de dungi