Să crezi în Dumnezeu înseamnă să te bucuri,
Păcatul să te doară, ‘n-afara, lui, nimic,
Să pui pe faptă prețul, și nu pe-a sale lucruri,
Să vrei să fii, nu mare, ci vesel, gingaș, mic.

Să crezi în Dumnezeu înseamnă s-ai o casă,
Chiar dacă-n lume, singur, te uită toți ai tăi,
Înseamnă s-ai un cuget și-o inimă frumoasă,
Să-i scalzi în bunătate pe toți, deși nu-s răi.

Să crezi în Dumnezeu înseamnă să fii harnic,
Să ai timp pentru câte vor tu să le-mplinești,
Din rodul muncii – sfinte – să fii cu alții darnic,
Fiindcă nu poți altfel, atunci când îi iubești.

Să crezi în Dumnezeu înseamnă s-ai cuvântul
Ce-alină la nevoie, întoarce către viață,
Să pui într-o balanță tot cerul și pământul,
Atent fiind la ceea ce-o-nclină… și te-nvață.

Să crezi în Dumnezeu înseamnă rugăciune,
Un fel de-a sta de vorbă, de-a scoate un suspin
Din adâncimi de suflet, ca marea uscăciune,
De sevă să se umple, puțin câte puțin.

Să crezi în Dumnezeu înseamnă să n-ai grabă,
Căci toată veșnicia e-n clipa de Iubire,
Să fii deschis spre oameni, și-n orice loc sau treabă
Să vezi Împărăția de dincolo de fire.