cumva mă încearcă neputința
căci eu n-am mai avut șaisprezece ani
iar ei
își doresc să mă port ca și când aș fi al lor
nu al meu
al șaisperezecelea an din viața lor
nu din a mea

ei se strâng în jurul meu și se holbează
și între mine și ei se varsă fără rost
acele țipete
și îndemnuri
ca și când viața lor ar depinde de asta
ca și când responsabilitatea e doar o parere
iar eu
nu vreau responsabilitate

eu vreau să alerg
uneori chiar și cu ei de mână
dacă i-aș putea face să tacă
măcar să pot spune și eu doua vorbe
iresponsabile
și-apoi să alerg
în jurul lor până la amețeala noastră

șaisprezece ani sunt ai mei
șaisprezece ani ne despart
și între noi
stă încruntarea lor
și nedumerirea mea...

ar mai fi de spus multe
dar la șaisprezece ani nu am timp de astea