Natura umană nu este perfectă! Ignoranța față de “Chemarea” noastră la Mesajul Divin, aduce numai suferință! Modul în care mintea noastră se atașează de bunuri, interese, laudele, lucruri trecătoare, acestea pot fi motivul pentru care atingem suferința și inevitabil va trebui s-o indurăm!!...

Gradele de suferință: boli, oboseală, stări de tristețe, frica de sărăcie, depresie, dezamăgire, frustrare, bătrânețe exteriorizată prin tristețe, etc.etc., nu încetează decât atunci când noi atingem Treapta Desăvârșirii Duhovnicești! Abia atunci când intrăm în armonie cu Divinitatea, și... uneori, chiar nici atunci: “De ce mergi în calea Desăvârșirii Sufletești, crucea ta devine și mai grea!” ne spune Domnul Iisus. Deci, viața toată înseamnă suferință, chiar până vom înceta să mai existăm într-o bună zi.

Dar, azi, 26-27- 10-2011, Poporul meu a ales “Calea Iubirii”.

Dumnezeu arată drumul cel bun, celor ce plâng, celor neajutorați, cum să ajungă ei la Viața Veșnică, lângă ai Săi Sfinți. Lipsa noastră de comunicare de până acum, cu Sfinții, a dus la dezastru, producând efecte și fizic și moral-spirituale. Dar, astăzi, când gândurile, vorbele, dorințele, faptele, sentimentele noastre, le vom depune la picioarele Sfinților, ei ne pot crea o puntie de legătură și strânsă armonie între noi și Cel Prea înalt, Dumnezeu. Această cale, poate fi atât de frumoasă, încât să iradieze “iubire” în frumoasa noastră Românie, oferindu-ne libertatea și iertarea, desfăcându-ne și tămăduindu-ne de răni, pe toți ce-i încătușați în obezile trecutului.
Cu cât iubirea noastră va fi mai puternică cu atât forțele noastre benefice, pot emite mai ușor forțelor distructive,
un atac, secătuindu-le izvorul răutăți cu care ne-a dominat de câteva decenii, până astăzi.

Iată, această “forță care ne împinge pe calea iubirii și armoniei către Moaștele Sfinților,”nu ne este dată prin intermediul celor apropiați și nici posibile schimbări interioare ale noastre, ci numai prin “Marea Lucrare a Duhului lui Dumnezeu”.
Unii au auzit, sau, a și văzut, în aceste zile, la slujba Marilor Ocrotitori, Dfinții Dimitrie, pe Freafericitul Patriarh al Africii și pe Inalt Preasfințitul de Patra-Grecia, cum în predicile sale, care au impresionat mass-media: “O țară nu este frumoasă datorită caselor, palatelor, situației materiale, ornamentelor florale sau etc. etc., ci, datorită sufletelor credincioase din ea. Vă spun, că am gasit aici, cea mai frumoasă țară din lume, cu cei mai credincioși oameni de pe pământ”, lăudandu-l pe Preafericirea Sa, Patriarhul noatru, numindu-l: “Floarea Ortodoxiei".

Laudele și această “preamărire” ne este dată tot prin Marea Lucrare a Duhului lui Dumnezeu. El, DUHUL lui Dumnezeu, a făgăduit!!... și astăzi, vine să împlinească “Planul Său de Mântuire’.

Și, tot, Divina Sa Lucrare a Duhului Sfânt, ne va întări să ducem cu cinste și onoare, crucea, noastră până sus “Pe pajiștea verde, la masa de ospăț” :

...............................................

Lângă El, stau binecuvântații Lui,
Ce strălucesc ca razele soarelui:
"Mâncați și beți", va spune El oricui...
Fiți beți de dragoste la nunta Lui.
Răpește-ne, Mire!
Hai, vino și ia-ne pe toți,
Pe pajiștea verde,
La masa de ospăț.
La “Cina Nunții Mirelui”,
Unde sus pe acoperișul sălășluirii
Stă drept steag, “Virtutea iubirii!”...

Poezia Cântarea Cântărilor din cartea: “IEȘIÞI DIN EA, POPORUL MEU!"

“Bucurați-vă, drepților; celor drepți li se cuvine laudă.
Să se teamă de Domnul tot pământul și de El să se cutremure toți locuitorii lumii.
Că El a zis și s-au făcut, El a poruncit și s-au zidit.
Domnul risipește sfaturile neamurilor, leapădă gândurile popoarelor și defaimă sfaturile căpeteniilor.
Iar sfatul Domnului rămâne în veac, gândurile inimii Lui, din neam în neam.
Fericit este neamul căruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul pe care l-a ales de moștenire Lui. (Ps. -32-).
Fotografii pe perete