numără în gând bătaia inimii ce va să tacă
întro zi și-ascultă-i zborul
o ascult pe-a mea și-mi pare vultur
priponit în cușca trupului cu dor de zare
cică-ar fi cât este pumnul și eu cred
visând la tine-l simt cum mă lovește-n
coaste și mă doare
ție-ți scriu poemul ăsta plin de aritmii
după-o noapte fără tine

spune-mi când ai să mai vii