doar aparent ni-s drumurile liniare
și ale noastre păreau paralele
o tinerețe-ntreagă ne-am văzut
nu ne-am vorbit și n-am știut
de viața celuilalt cu bune rele
cum și de ce ai dispărut o vreme
eu nu m-am întrebat
de ce să vreau răspuns
cu lene-am prins ca-ntr-o capcană timpul
și asta îmi părea de-ajuns
e-adevărat din când în când
mă surprindeam văzându-te-n mulțime
părelnic într-o siluetă feminină...
ca o felină instinctiv
văzându-te deunăzi pe stradă
te-am atacat n-ai fost mirată
ci mi-ai răspuns afirmaiv
.........................
demult e dusă primăvara
și vara ca un vis s-a dus
cad frunze nu petale de ramuri
grăbit e soarele-n apus
și totuși
de bruma toamnei n-avem a ne teme
uitând de toate și de toți
să înflorim ca două crizanteme...