vindec suferința pomilor
de lângă mine
când li se îngălbenesc frunzele

câte una
le rup asimilând
durerea pierderii

sunt doctor al naturii
cu degetul meu verde
cicatrizez locul rănilor

cine le poate simți durerea
puțini compătimesc soarta
comercială sau nu

până și trunchiurile căzute
merită compasiune
și-au îndeplinit misiunea

chiar intrând în putrefacție
rolul lor ce pare nesemnificativ
este transformarea