După ziua îndrăgostiților, zilele femeii, fericirii și a insomniei, primăvara asta continuă fabulos cu ziua sănătății (7 aprilie).
Sărbătorirea acestei zile se va face adecvat, ca zi liberă (desigur cu recuperarea în prima sâmbătă). Este de înțeles – ce ar putea marca mai bine dorința de însănătoșire și speranța pentru o sănătate robustă decât un spital golit de medici și de asistente, măcar de ziua sănătății ?
În plus chestia cu recuperarea este o inițiativă politică de calitate, care ar putea funcționa și în afara sărbătorilor – s-ar putea de exemplu mări salariul la începutul fiecărei lunii, cu reducerea lui compensatorie în momentul chenzinei, s-ar putea micșora taxele și impozitele, desigur cu adăugarea la sfârșitului de an a unui nou impozit (să-i spunem impozit pe prostie) sau s-ar putea reduce programul zilnic de lucru cu condiția ca angajatul să vină și noaptea 2 ore.
Desigur că existența unei zile mondiale a sănătății poate veni ca o ironie instituționalizată pentru unele categorii de persoane aflate în sărbătorirea continuă a vreunei boli cronice, necum pentru cei aflați în ceea ce rudele vor pomeni peste timp ca fiind anul morții. Probabil că aceste categorii vor sărbători data de 7 aprilie cu entuziasmul cu care homosexualii sărbătoresc ziua femeii, pușcăriașii ziua fericirii și narcolepticii ziua insomniei.
O parte din bolnavii psihici instituționalizați ar putea totuși, profitând de ziua liberă a personalului medical aflat la fiesta, să se organizeze într-un mod festiv, fugărind pitici imaginari, mirosind prize sau organizînd grătare cu muște în curte.
În afara tuturor acestor bucurii anticipabile, personal, alături de ceilalți membri ai Institutului voi trăi și bucuria de a primi vizita a doi miniștri, atrași aparent de inaugurarea unei săli de sport la noi. Una din problemele cu cotcodăcitul găinilor după ouare este faptul că acest moment de satisfacție aviară te surprinde nepregătit, ratându-l de obicei . Pare însă că în cazul particular al acestor 2 găini guvernamentale va fi suficient timp ca, dacă nu o să am vreo problemă mult mai gravă în același timp (șireturi prea strânse, ureche neepilată sau dispoziție homicidală), să pot asista la cotcodăceală.