pe geamul dormitorului desenez o pasăre albastră
să zboare numai când se înserează
pe zidul casei mele o seceră cu dinți de lapte
să se ridice peste lună când se coace grâul
pe piatra tocită de lângă prag o mare înspumată
ca dantela din altarul bisericii
și parcă de un secol
aștept orbește
să mi se coasă colțul ochiului
unde a crescut o pungă plină cu lumină