să nu fiu al naibii
mi-am zis că făcând bine
la fel voi fi răsplătit

da de unde
nici vorbă de-așa ceva
nu intru-n subiect

de-atunci îmi curăț cărările de
pașii nerecunoscătorilor
spinii veninoși ai multor clevetiri

pot merge desculț fără să-mi pese de
pielea tălpilor devenită între timp sensibilă

pe timp cu soare
umbra umbrelei mele ascunde
doar capul umbrei mele

singur sub umbrelă pe timp de ploaie
mă mustră conștiința că n-am pe nimeni aproape

am auzit de la alții
că există și un tip de egoism
sănătos

să-ncep să le dau dreptate?