mi s-a pus pata pe tine/ o pată mare cât o zi de post/ cât un oraș de post/ cât tot universul de întunecată/ cât toate pietrele râurilor de curată/ în ea am prins și un jocheu cu degetele înfipte-n beregată/ ai inima uscată/ și gura uscată/ și tremuri toată/ plouată toată/ îmi spui că dumnezeu există/ caută caută insistă/ în preajma ta sunt un copil cu degetele-n priză/


eu sper la un fluier de os/ cântecul celor neștiute sună atât de duios/ într-o lume cu vârful piramidei într-o parte/ eu mă gândesc la tine după noapte/ eu mă gândesc la tine după soare/ eu mă gândesc la tine din picioare/ eu mă gândesc la picioarele tale/ de le desfaci pata va crește mai mare/ de le vei strânge voi vărsa o lacrimă de sânge/ durerea va ajunge până-n leptomeninge/ cine să strige/ cine se frige/


mi s-a pus pleoapa pe tine/ crește iar odată cu ea și cimitirul nostru/ crește într-o lună cât alți porci îndopați cu diazepam într-un an/ cântă de mai multe ori cocoșul/ dar petre nu mai mișcă nici bătut de la geam/ stă cu mâinile încrucișate și privește cum câștigi la rișcă/ cu un simplu gest de dirijor ai modelat sufletul meu din toporișcă/


P.S.
limbile noastre se vor întâlni la un moment dat pe același cadran/ înfometate ca un dinozaur din aalenian/