nu mă regăsesc niciunde
m-am dizolvat, sunt invizibil
se plânge cel din fața mea
scormonind
printre cioburi goale
și resturi scofâlcite de ochi
toți cei ce mă-întâlnesc
au privirile goale
degeaba
mă uit în ochii, mă caut
dar nu mă văd
nici în oglinda lor
nici ascuns în spatele ochilor
în spatele pleoapelor
oglinzile
crapă și ele
de atâta tăcere
și cioburile-s goale nu mă arată
nici măcar apa,
nu mă bagă-n seamă
să mă arate așa cum sunt

i-am întins ochii mei
scăldați în lacrimi
ia-i și privește prin ei
poate că nu-ți vor arăta mare lucru
dar măcar vei putea privi lumea