1.O viață trăită în sens negativ, cu sincope și secunde muribunde, începe să curgă ca o lacrimă imensă, în care este înecată tristețea, ce țipă după ajutor, însă nu este ascultată decât de nefiind.

2.Un întuneric profund sufocă vederea, la fel cum o lumină orbitoare strivește privirea, care nu se poate proiecta în policromia realității.

3.O viață trăită în sens pozitiv, cu elanuri, avânturi și entuziasmuri, reglând funcționarea optimă a organelor și revigorând activitatea psihicului, dezvăluie minunile, enigmele și misterele din imanența lumii și contribuie la desăvârșirea și plenitudinea omului.

4.Frumosul și sublimul țin de estetică, imperfecțiunea și imundul țin de partea întunecată a teluricului, iar beatitudinea, extazul și esotericul sunt legate de partea luminoasă a metafizicii și misticii.

5.Viața se extinde și se contractă în fluxuri succesive, se extinde când inserează sublimul și fericirea, aleatorii și caduce, se contractă când se insinuează în spațiile ei eterogene deznădejdea, disperarea și decepțiile.

6.Când lumea se deschide irizațiilor și eflorescențelor spiritului divin, își redobândește semnificațiile pozitive și își prelungește conexiunile în Natură.

7.Când te transformi în altceva ce nu face parte din structura ta existențială, se activează alter-ego-ul, luptând cu entitatea nou creată, iar când ești tu însuți înscris în tipare personale, alter-ego-ul și ego-ul intră în simbioză, și rezultatul ei creează stările de bine.

8.Când timpul este expulzat înafară din noi înșine, se cască un gol acut, ca un simptom al unei boli necunoscute, și dacă ai căzut în el ajungi în bolgii, de unde nu ne poate salva decât spiritul divin, infiltrat în mințile oamenilor.

9.Cumpărătorii de vise la licitația anormalității, își vând rațiunea, intelectul și cugetul oamenilor care gândesc cu instinctele, și pun în locul lor visele crescând diform în minte și obturând viziunea logică proiectată peste realitate.

10.De-ar fi să fie Dumnezeu femeie, i-ar îmblânzi pe bărbați și ar extrage din totalitatea cuvintelor două vieți aureolate de plenitudine : una în care să înveți să cunoști esența lucrurilor și a omului, și alta în care să te închini ei, femeii.