agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-25 | |
1.Energia cosmică în contact cu imanența omului se multiplică, se amplifică, creează din materie monade, care, inoculate în sine, îi conferă randament optim și o putere ce transcende existența.
2.Amintirile desfășurate prin activitatea viselor diurne, strivesc cuvintele și nasc imagini, ca un caleidoscop prin care ne mișcăm, personaje într-un basm absurd, cu trecutul, crochiu de amintiri, pe care îl percepem ca un refugiu din fața prezentului fortuit și apăsător. 3.Dacă n-ar exista trecut, n-ar exista amintiri și o ființă fără amintiri dislocă continuumul spațiu-timp, și-ar pierde sinele și fără el identitatea, ar fi sclavul prezentului, acaparându-i sufletul și spiritul. 4.Dacă n-ar exista viitor, n-ar exista viziuni proiectate asupra lui, nici idealuri care dau formă viitorului și nici posibilitatea de a alege dintr-un număr foarte mare de variabile existențiale, văzute ca șanse și oportunități. 5.Din gânduri cresc cuvintele ca niște rădăcini lingvistice, încolăcite pe axa verticală a vieții, căci cuvintele ne definesc prin actul vorbirii, iar în tăcere stau necuvintele așteptând să germineze. 6.Sufletul ce prin naștere era alb, cu trecerea timpului capătă o multitudine de nuanțe și culori, cum ar fi, printre altele, negrul dat de depresie, roșul dat de pasiune, griul generat de o viață ternă, albastrul prin inocularea substanței cerului, galben indus de soare, doar culoarea infinitului este iridescentă. 7.Din cauza decepțiilor și deprimării, sufletul e jupuit și supurează suferința, de aceea putem cere divinității un al doilea suflet, nou, pe care să-l pliem peste sufletul vechi. 8.Cu video-proiectorul minții luminăm numeroase amintiri țesute în memorie, însă, în loc să zburăm înspre elizeu, transcendent, mistic și divin, zburăm invers, înspre un neant bântuit de strigoi și zombi. 9.O comuniune cu Dumnezeu, scoate timpul ce te mângâie divin înafara realității, creând ambianța în care liniștea crește la rădăcina pătrată. 10.Dacă am elimina timpul alocat unei vieți anoste, fade, impregnată cu plictis și spleen și în spațiul gol am pune fericirea, plenitudinea și succesul, atunci am crea raiul pe pământ.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate